Oravița are puțin peste 10.000 de locuitori, dar se poate lăuda cu o istorie plină de premiere: a fost atestată documentar pentru prima dată la 1690, în Conscripţia lui Marsigli, aici s-a construit primul teatru din România, prima farmacie minieră sau prima linie de cale ferată montană din țară, care o lega de Baziaș.

Minunile din Oravița sunt prezentate zilele acestea la al doilea cel mai important târg de turism de pe continent după cel de la Berlin, World Travel Market, care are loc la Londra în perioada 4-7 noiembrie 2013.

Chiar dacă prima atestare documentară a orașului datează din 1690, izvoarele istorice atestă că minerii erau prezenți încă din anii 1363-1437 în jurul urbei care-și trage numele din limba slavă, respectiv  “Oravetz ” însemnând “Dumbrava de nuci”. În 1717 este menționată în hrisoave comuna Oravița.

Viața orașului este legată de minerit, după cum arată și istoria urbei. În 1721 a fost construit cuptorul de topire a fierului, unde se fabricau ciocane, iar în 1729 se înființează Școala gratuită de minerit și fierărit. Oficiul Suprem al minerilor ia ființă tot la Oravița, în 1730. Oravița se poate lăuda și cu înființarea în 1733 a Școlii primare catolice, iar în 1793 apare gimnaziul cu patru clase. În 1777 se înființează prima școală primară românească. Orăvițenii participă în 1737 la răscoala împotriva habsburgilor.

Premieră în lumea teatrului

În 1816, se construiește primul teatru din România, Teatrul Mihai Eminescu, după proiectele arhitectului macedo-român Ion Niuni. Sediul este prima clădire de teatru din Europa iluminată cu lămpi de acetilenă. Interioarele, o copie fidelă a fostului Burgtheater din Viena, au fost decorate după proiectele arhitectului vienez Ieronimus Platzger. Ornamentele sunt în stil rococo, în culorile roşu şi auriu. Teatrul a fost înaugurat cu ocazia vizitei împăratului Francisc I şi a împărătesei Augusta Carollina, la Oraviţa. Clădirea are o lungime de 36 m şi o lăţime de15 m. Din foaier, se ajunge şi la balconul sprijinit pe coloane. La parter se găseşte cercul locurilor bune. Cortina mare a fost pictată de Francisc Zech, directorul Şcolii Gimnaziale din Oraviţa. De a lungul timpului aici au susţinut spectacole aici multe trupe de teatru din ţară şi din străinătate. În 1868 aici a avut reprezentaţie şi trupa Pascaly cu care a venit şi sufleurul, poetul Mihai Eminescu. În amintirea acestui eveniment teatrul poarta numele poetului.

Din 1968 în clădirea teatrului funcţionează Muzeul de Istorie a Teatrului şi a Oraşului Oraviţa. Muzeul are o secţie de istorie, geografie istorică, etnografie-folclor, arhivă documentară şi o bibliotecă de carte şi presă veche. Sunt expuse manuscrise, afişe, documente, costume, scule şi obiecte casnice, accesorii, texte, fotografii. Este expusă şi Cartea de oaspeţi care are prima însemnare din anul 1870.

Tradiție pe calea ferată

Specialiștii care vor vizita World Travel Market din Londra vor afla și de viaductul căii ferate Oraviţa – Baziaş, care se află la ieşirea din staţia CFR Oraviţa, pe strada Răcaşdiei şi traversează drumul DN57b Oraviţa – Iablaniţa. Viaductul este zidit din cărămidă. Pentru realizarea lui au fost aduşi meşteri pietrari italieni de la Sorento. Viaductul are o lungime de 86,7 m, o înălţime de 13 m şi are o rază de curbură de 380m. Cele 7 deschideri au o deschidere de 10.2 m fiecare. A fost consolidat în 1968, şi tot atunci s-a realizat şi trotuarul.

Totodată, orașul cu 10.000 de suflete se poate mândri și cu prima linie de cale ferată montană din ţară, Oraviţa-Anina, construită în 1875.

Cele două obiective feroviare nu sunt singurele de acest tip cu care se pot orăvițeii lăuda este și gara construită în 1849. Aceasta a fost prima gară cu ascensor pentru peronul aşezat mai sus de nivelul străzii. Este prima clădire pentru o staţie de cale ferată din ţară. În 1854 a avut loc inaugurarea tronsonului de cale ferată Oraviţa-Baziaş (62,5 km). Pe vremea aceea călătoria pe ruta Lisava-Oraviţa-Baziaş, a durat 7 ore, de la Oraviţa la Budapesta 26 ore, iar de la Oraviţa la Viena 36 ore.

Cel mai vechi spițer

Un alt reper pe harta turistică a Oraviței promovat la World Travel Market este și prima farmacie montanistică. Este vorba despre prima farmacie minieră din România, fondată în anul 1763 de Edward Winter. Din 1790 este farmacia lui Johannes Lederer în co-proprietate cu familia Knoblauch, iar din 1796 farmacia La Vulturul Negru, a familiei farmaciştilor Knoblauch.

Azi este muzeu de Istoria Farmaciei Montanistice, deţinând o impresionantă colecţie de instrumente farmaceutice şi medicale, cărţi şi tratate de specialitate din perioada 1682-1950. Tot aici se păstrează arhiva documentară şi biblioteca de carte veche Francisc Klima – Ionel Bota. Se poate vedea o casă de marcat, care este funcțională, cu sistem de anti-efracţie şi cu un comutator care face posibilă calcularea sumei de plată în funcţie de regimul orar, zi sau noapte. Sunt expuse şi cărţile după care a învăţat studentul farmacist Knoblauch, la sfârşitul sec. XVIII.

Sursa: Primăria Oravița

Share on Facebook