Boboteaza deschide suita celor 12 mari sărbători creștine și marchează încheierea sărbătorilor de iarnă.

Astăzi creștinii ortodocși se pregătesc pentru marea sărbătoare a Botezului Domnului, când Sfântul Duh s-a arătat în chip de porumbel, prin post aspru. După atâtea zile de sărbătoare garnisite cu mâncăruri grase, creștinii ortodocși se pot purifica astăzi, în prima zi de post a anului.

Ajunul Bobotezei este prima zi de post din acest an și precede Botezul Domnului, când preoții cheamă harul și puterea Sfântului Duh asupra apei, în slujba numită „Sfințirea cea mare a apei”, cu care se sfințesc casele credincioșilor. Apoi, în ziua de Bobotează, preoțesc sfințesc din nou apele, iar aghiazma este luată acasă de credincioși și este băută pe nemâncate timp de  8 zile. Restul se ține lângă icoane și se spune că vindecă orice boală.

Aghiazma nu se strică niciodată, dar poate căpăta un miros neplăcut din cauza vasului în are a fost ținută, iar, când acest lucru se întâmplă, trebuie turnată la rădăcina unui pom sau într-o apă curgătoare.

Botezul Domnului reprezintă momentul nașterii sale spirituale, iar tradiția cere ca și credincioșii să se pregătească pentru această sărbătoare care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

Obiceiul postului din Ajunul Bobotezei vine din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie, şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la  29 august.

Ajunul Bobotezei: obiceiuri și tradiții agrare

În casa primenită, în camera de curat se pregătește masa în Ajunul Bobotezei, peste care se așază o față de masă special aleasă. În unele zone ale țării, pe masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț câte un bulgare de sare. Deasupra se așază diferite feluri de mâncare, cum sunt coliva din grâu fiert, îndulcit cu miere și amestecat cu nucă pisată, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, găluște cu crupe, borș de fasole albă vărzări sau plăcinte cu mac. După ce bucatele erau sfințite de preotul care venea cu Ajunul Bobotezei, acestea erau împărțite familiei dar și animalelor din bătătură, ca să fie ferite de rele și să fie bune de prăsilă. În apa cu care erau adăpate se punea și agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În alte locuri, preotul este rugat să se așeze pe laviță. Sub lăicerul de pe laviță erau ascunse boabe de porumb, ca să „stea cloștile pe ouă”. În casele cu fete de măritat, sub lăicer se punea și busuioc, ca să „vină pețitorii”.  Prin satele din Moldova se spune că fetele sau feciorii care reușeșc să ia un fir de busuioc din mănunchiul purtat de preot în Ajunul Bobotezei și-l punea sub pernă în acea noapte avea să-și viseze ursitul sau ursita.

Tot pe la sate era obiceiul ca gospodinele să așeze pe crucea purtată de preot în Ajunul Bobotezei cel mai frumos fuior de cânepă. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificații: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că acesta devenea o punte peste care vor trece sufletele morților sau că Maica Domnului va face din cânepă un colac cu care va prinde sufletele morților din iad pentru a le ridica în rai.

În dimineața din Ajunul Bobotezei se scotea cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice și a le proteja de boli. Dacă în dimineața Ajunului Bobotezei, rămurelele pomilor sunt acoperite cu promoroacă, se zice că aceștia vor avea rod bogat.

În Ajunul Bobotezei, nu e bine să fie fie certuri în casă și nici să se dea bani cu împrumut.

Share on Facebook