APCPR (Asociatia Producatorilor de Carne de Porc din Romania), AMVS (Asociatia Medicilor Veterinari din Sectorul Suin), ANFNC (Asociatia Nationala a Fabricantilor de Nutreturi Combinate) si AFISS (Asociatia Fermierilor cu Investitii in Sectorul Suin) atrag atentia fermierilor, vanatorilor si populatiei asupra epidemiei de Pesta porcina africana (PPA), care evolueaza in Romania.
In cazul in care nu vor fi luate masuri imediate pentru a limita raspandirea bolii, efectele economice pot fi semnificative si vor afecta sectorul cresterii porcului din Romania pe termen lung. Motiv pentru care asociatiile de profil atrag atentia asupra nevoii de implementare a unor actiuni comune de prevenire, alaturi de autoritatile statului.
Pesta porcina africana (PPA) este o boala infectioasa virala, extrem de contagioasa, care afecteaza porcul domestic din sectorul gospodaresc sau industrial si porcul mistret. Deoarece nu exista niciun tratament sau vaccin care sa previna aparitia, singura metoda eficienta de preventie este mentinerea unui nivel inalt de biosecuritate in fermele comerciale si in gospodariile populatiei. Identificarea timpurie, controlul si stingerea posibilelor focare de boala sunt esentiale in limitarea transmiterii virusului.
Pesta porcina africana (PPA) nu poate afecta starea de sanatate a omului, chiar si in cazul contactului direct cu animalele bolnave. In schimb, omul poate fi un important vector pentru raspandirea bolii de la o gospodarie la alta sau chiar in fermele comerciale, daca nu respecta regulile de biosecuritate.
«Doar printr-o actiune comuna, constanta si o vigilenta crescuta a crescatorilor de animale, a medicilor veterinari si a autoritatilor din domeniu, se poate preveni extinderea epidemiei de pesta porcina africana in Romania», a declarat Dr. Adrian Balaban, Presedintele AMVS.
Cum se transmite PPA?
Principalele surse de imbolnavire a porcilor sunt contactul direct sau indirect (prin intermediul materialelor sau a furajelor contaminate) cu porcii bolnavi (fie ca acestia sunt mistreti sau domestici); hranirea porcilor cu resturi alimentare ce contin carne provenita de la porci bolnavi; hainele, materialele, vehiculele, etc., contaminate care vin in contact cu animale sanatoase; pasarile si insectele, dupa ce au fost in contact cu animalele bolnave.
Cum se manifesta PPA?
De regula, animalele afectate vor prezenta urmatoarele simptome: piele inrosita (urechi, cap, burta, picioare), deplasare dificila, apatie, refuzul mancarii, febra peste 40 grade Celsius, excretii cu sange si, finalmente, decesul animalului bolnav. Stabilirea diagnosticului trebuie facuta prin teste de laborator.
Cum se previne raspandirea PPA?
Crescatorii de porci au responsabilitatea de a identifica, in cel mai scurt timp, animalele bolnave. Impreuna cu medicii veterinari si autoritatile de resort, vor lua toate masurile care se impun pentru a preveni raspandirea bolii, conform Manualului operational pentru interventia in focarele de pesta porcina africana, disponibil pe site-ul ANSVSA.
Principalele masuri care se impun in vederea preventiei sunt:
1. In fermele comerciale
- Respectarea cu strictete a programului de biosecuritate propriu, conform legislatiei specifice.
- Stabilirea masurilor de biosecuritate, astfel incat sa previna contactul animalelor din ferma cu mediul gospodaresc sau silvatic, direct sau indirect.
- Efectuarea stricta a actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.
2. In gospodariile populatiei (se vor aplica reguli minime de biosecuritate care NU implica costuri suplimentare):
- Porcii domestici se vor tine la ingrasat in adaposturi imprejmuite astfel incat sa previna intrarea pasarilor in contact cu animalele (acoperirea cu plasa impotriva pasarilor este o solutie ieftina si eficienta);
- Porcii nu se vor hrani cu resturi alimentare de origine animala sau cu furaje aduse din zone in care exista porci mistreti (iarba, trifoi, etc.);
- Intrarea in zona de crestere a porcilor se va face in haine si incaltaminte special prevazute in acest sens, folosite doar in interiorul curtii;
- Se va limita accesul altor persoane sau vehicule in zona de crestere a porcilor, mai ales daca este cunoscut ca acestea vin in contact cu porci din alte crescatorii.
Principalele masuri care se impun in vederea limitarii raspandirii bolii:
– examinarea zilnica a efectivelor de animale;
– informarea imediata a medicul veterinar cu privire la orice suspiciune de boala;
– nu se vor sacrifica, pentru consum, animalele bolnave sau cele care sunt in contact cu acestea;
Despagubiri pentru gospodariile si fermierii afectati de PPA:
In cazul in care fermierii vor conlucra cu medicii veterinari si cu autoritatile de resort pentru prevenirea si limitarea focarelor de infectie cu PPA, acestia pot fi despagubiti pentru pierderile suferite conform HG 1214/ 2009, cu modificarile ulterioare. Se acorda despagubiri si in cazul masurilor care se intreprind pentru lichidarea rapida a focarelor de boli transmisibile a animalelor, inclusiv pentru cazurile de suspiciune a bolii, care implica eutanasierea acestora. Exceptie este in cazul recuperarii sumelor prin valorificarea produselor si subproduselor de la animalele taiate, ucise sau altfel afectate.
Asociatiile de profil din industrie recomanda tuturor crescatorilor de suine sa aiba programele de biosecuritate actualizate si inregistrate la DSV, prin care sa demonstreze respectarea prevederilor din program. Acestea fiind minimale, pana la stabilizarea evolutiei virusului PPA, se impune aplicarea tuturor solutiilor care sa evite contactul porcilor din ferme cu oameni, animale, insecte sau alte elemente ce ar putea fi purtatoare de virus. Este nevoie sa existe un dialog continuu cu medicul veterinar teritorial, iar exploatatiile sa beneficieze de asistenta veterinara, conform prevederilor legale.
***
Pesta porcina africana a fost introdusa in Europa in anul 2007 prin deseurile alimentare infectate, provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii, care ulterior au fost folosite pentru hranirea unor porcine in Georgia. De aici, boala s-a raspandit rapid in restul Caucazului si in Federatia Rusa, iar din 2014 era deja inregistrata in tarile baltice, Polonia si Ucraina. In 2017, s-au confirmat primele cazuri ale aparitiei bolii in Republica Moldova si Cehia, iar din 2018 si in Romania.
