Anul trecut, doar cinci fermieri au solicitat, de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), sprijin cuplat pentru anason, o cultura cunoscuta ca fiind ceva mai pretentioasa la conditiile pedoclimatice. Din acest motiv, suprafetele cultivate cu aceasta planta medicinala nu depasesc circa 25 de hectare, la nivel national.

Astfel, persoanele care au beneficiat anul trecut de subventii APIA pentru culturile de anason sunt: Nicolae Veronica-Viorica, din localitatea Stanesti, judetul Giurgiu; Giurgiuca Valentin, din localitatea Varias, judetul Timis; Toma Vasile, din localitatea Dulcesti, judetul Neamt; Mihailov Adina Florentina, din localitatea Pardina, judetul Tulcea si Munteanu S. Sorin, din localitatea Baia, judetul Suceava, conform datelor oferite de APIA, la solicitarea StiriAgricole.ro.

Potrivit documentelor Ministerului Agriculturii, beneficiarii au primit anul trecut subventii pentru plante medicinale in valoare de 156,89 euro pe hectar.

Cultivarea anasonului se realizeaza preponderent pentru fructele sale, care sunt extrem de bogate in ulei volatil, avand actiune stimulativa asupra poftei de mancare. De asemenea, ceaiul de anason este utilizat frecvent pentru calmarea colicilor sau pentru eliminarea viermilor intestinali.

Pentru cultura anasonului, cele mai favorabile soluri sunt cele din sudul tarii precum Constanta, Dolj, Ialomita, Teleorman si Olt, aceasta planta medicinala preferand un climat mai degraba calduros. Cu toate acestea, anasonul este sensibil la temperaturile mai scazute, precum si la seceta din fazele de germinat-rasarit. Mai mult decat atat, excesul de umiditate poate ingreuna polenizarea plantei si ii poate favoriza aparatia unor daunatori.

In general, se recomanda ca anasonul sa fie cultivat dupa plante care lasa terenul fara buruieni si fara resturi vegetale, precum cerealele paioase ca graul, orzul sau secara. In cazul in care starea de umiditate a solului este una normala, pregatirea terenului va consta in executarea araturii de baza la 22-25 cm. Pe de alta parte, daca fermierul se confrunta cu o umiditate insuficienta a solului, acesta va realiza doar discuirea terenului.

Tot din perspectiva pregatirii terenului pentru insamantare, dupa recoltarea plantelor premergatoare tarzii, solul se ara la 22-25 cm, folosind plugul in agregat cu grapa stelata. Dupa aceea, in primavara, imediat dupa ce terenul s-a zvantat, se pregateste patul germinativ.

Semanatul anasonului trebuie realizat cat mai devreme, primavara, la o distanta intre randuri de circa 30 cm. Conform CSPMA Fundulea, cele mai bune productii au fost obtinute prin insamantarea la distante de 12,5 si 25 cm, la o adancime de semanat de 2-3 cm. De asemenea, este recomandata o norma de 12 kilograme de samanta pe hectar.

Principalele lucrari de intretinere sunt necesare imediat dupa semanat, atunci cand se formeaza crusta sau apar buruinei. Astfel, cultura trebuie grapata superficial, perpendicular pe directia randurilor. Primul grapat se efectueaza la 5-6 zile dupa semanat si al doilea la 4-5 zile dupa primul, însa nu mai tarziu de începutul germinarii semintelor în sol. Dupa rasarire, cultura se pliveste pe rand si se praseste manual sau mecanic între randuri.

In ceea ce priveste recoltarea, aceasta se poate dovedi uneori putin mai dificila din pricina coacerii esalonate a fructelor. Cu toate acestea, recoltarea se poate face si mecanizat, atunci cand 60% din fructe au ajuns la maturitate si au capatat o culoare maronie. În cazul în care fructele se utilizeaza ca material de înmultire, recoltarea începe la maturitatea deplina.

Originar din zona mediteraneana, anasonul a fost cultivat si folosit in terapie inca din antichitate, preponderent de civilizatiile indiene si chineze. Ulterior, anasonul a fost introdus in Europa de catre romani. Prima data a fost cultivat pe Batranul Continent de spanioli, in anii 1300, iar apoi s-a extins in restul Europei.

Share on Facebook