Creşterea numărului de fermieri tineri prin instrumentele disponibile ale Politicii Agricole Comune, respectiv plăţile suplimentare corespunzătoare instalării tinerilor fermieri, trebuie să fie în centrul politicii resurselor umane rurale din România, potrivit raportului Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România.
„Ponderea excesiv de mare a agricultorilor vârstnici, eligibili pentru sprijin prin plăţi directe (peste 60 de ani şi, mai ales, peste 70 de ani), reprezintă un fenomen îngrijorător pentru viitorul exploataţiilor respective. Faptul că aproape 60% (644.000 din agricultori) au vârste peste 60 de ani, deţinând în exploatare, conform datelor APIA, 2,31 milioane ha teren agricol (peste 25% din terenul arabil al ţării) este una din problemele majore ale politicii agricole româneşti din perspectiva disponibilului de resurse umane în spaţiul rural”, se precizează în documentul citat.
La nivelul anului 2010, existau în evidențele APIA 1,1 milioane de fermieri, care exploatau fiecare, în medie, o suprafață de 4,5 hectare. Din datele APIA reiese că, în general, tinerii fermierii exploatează suprafețe mai mari comparativ cu seniorii. Astfel, dacă tinerii care nu împliniseră 30 de ani în 2010 exploatau, în medie, o suprafață de 9,1 hectare, seniorii, care erau trecuți de 70 de ani, lucrau suprafațe medii de aproape 3 ori mai mici.
Aceasta poate fi și una dintre explicațiile performanțelor mai ridicate pe care le înregistrează tinerii fermieri. În plus, o exploatație mai mare înseamnă și costuri mai reduse.
Distribuția agricultorilor, beneficiari de plăți APIA, pe grupe de vârstă, 2010:
- 10,2 mii de fermieri sub 30 de ani, care dețineau o exploatație cu o suprafață medie de 9,1 hectare
- 74,7 mii de fermieri cu vârsta cuprinsă între 31-40 de ani, care dețineau o exploatație cu o suprafață medie de 7 hectare
- 141,3 mii de fermieri cu vârste cuprinse între 41-50 de ani, care dețineau o exploatație cu o suprafață medie de 6,4 hectare
- 231,8 mii de fermieri cu vârste cuprinse între 51 și 60 de ani, care dețineau o exploatație cu o suprafață medie 5 hectare
- 292,6 mii de fermieri cu vârste cuprinse între 61 și 70 de ani, care dețineau o exploatație cu o suprafață medie 4 hectare
- 351,4 mii de fermieri cu vârsta peste 70 de ani, care dețineau o exploatație cu o suprafață medie 3,2 hectare
Se depopulează satul românesc
Dinamica demografică în spaţiul rural este negativă, iar procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural decât în urban. Populaţia rurală din vestul şi sud-vestul ţării a parcurs cel mai accentuat traseu al „îmbătrânirii”. Declinul demografic se asociază şi cu degradarea continuă a structurii pe vârste, cauzată de procesul de îmbătrânire a populaţiei, semnificând faptul că, în viitor, grupele tinere de vârstă se diminuează, în schimb cele de vârstă înaintate vor creşte.
În acest context, satul românesc va ajunge pustiu.
La începutul anului 1990, ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în mediul rural a fost de 13,5% din populaţia totală şi a crescut în anul 2012 la 18,3%. Conform prognozelor demografice, populaţia rurală se va diminua numeric, semnalându-se o scădere moderată până în 2015, urmată de un declin accentuat în perioada 2015-2050, generată de deficitul naşterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul cumulat al migraţiei interne şi externe.