Autoritatile de la Bruxelles inca nu s-au pus de acord in ceea ce priveste acordarea celor 270 de miliarde de euro, ce vor fi acordate fermierilor europeni prin Politica Agricola Comuna, in conditiile in care se urmareste o distribuire echitabila a fondurilor, pentru toate categoriile de fermieri. In prezent, 20% dintre beneficiari primesc 80% din subventii, noteaza publicatia Politico.
„Inca ne aflam in situatia in care 80% din sprijinul prin subventii se indreapta catre doar 20% dintre beneficiari”, a criticat Frans Timmermans, vicepresedinte al Comisiei Europene si responsabil pentru implementarea proiectului European Green Deal.
In conditiile in care negocierile se apropie de sfarsit exista, insa, temeri ca reforma PAC nu va fi suficienta pentru a face mai echitabila distributia subventiilor.
„Cel mai probabil vom avea niste modificari superficiale, dar nu cred ca se va schimba mare lucru”, este de parere un expert in politici de la Parlamentul European care a participat la negocieri.
Dar nu numai distributia echitabila a resurselor financiare este o tema pentru PAC, ci si implementarea masurilor pentru protejarea mediului, unul dintre elementele cele mai sensibile ale acestor reforme.
Expertii si unii dintre cei implicati in negocieri se plang, insa, ca interesul major este felul in care se vor distribui banii – „Daca ne uitam la ce se intampla la masa negocierilor, vedem ca nu mediul este cea mai importanta problema de pe agenda, ci distributia banilor”, spune Jeroen Candel, profesor la Universitatea Wageningen. Candel se ocupa de politici agricole si alimentare.
Statele UE si Parlamentul European nu se pot pune de acord in ce priveste strictetea cu care sa puna in aplicare o serie de masuri specifice propuse in 2018 pentru a face PAC mai echitabila.
Printre masuri se numara limitarea obligatorie a subventiilor pentru fermierii care obtin 100.000 de euro pe an. Astfel, toate subventile obtinute de ei peste acest prag ar urma sa fie taxate la 100%.
De asemenea, Comisia a propus si un sistem de taxare progresiva, in care fermierii care incep sa depaseasca pragul de 60.000 de euro pe an sa fie taxati suplimentar, iar fondurile respective sa mearga spre fermele mici sau medii.
Este putin probabil, insa, ca un astfel de sistem sa fie aprobat in zilele care urmeaza, mai ales pentru ca statele UE isi doresc sa aiba o capacitate cat mai mare de a gestiona fondurile asa cum doresc ele si au respins orice incercare a Comisiei de a impune restrictii fiscale.
