Dacă vă aşteptaţi ca ţelina mare cât o minge de baschet pe care o cumpăraţi din supermarket sau de la piaţă să fie fără chimicale, mai gândiţi-vă o dată.
Ţăranii de prin împrejurimile Bucureştiului s-au prins că nu ai cum să obţii profit dacă faci lucrurile ca la carte. Aşa că au găsit soluţia pentru a scoate bani frumoşi fără prea multă cheltuială sau osteneală. Folosesc soiuri hibrid care se dezvoltă mai repede, pun seminţele pe un pat de rumeguş, pe care îl udă bine cu o soluţie în care toarnă din belşug îngrăşăminte. În câteva săptămâni, recoltează o ţelină de toată frumuseţea. Numai că profitul e al cultivatorului, în vreme ce cumpărătorul pune în farfurie un amestec de substanţe care îi afectează iremediabil sănătatea. Cel mai rău este pentru copii, deoarece organismul lor nu e pregătit să lupte cu aceste toxine.
Mai mult decât atât, unii agricultori au mai descoperit şi că e mai ieftin să separi producţia pentru autoconsum de cea pe care o duci la piaţă. În cazul primei, nu se pune îngrăşământ „că e toxic pentru familie„, pe când a doua e inundată cu fertilizatori şi substanţe care omoară insectele sau fungii. Numai că, odată folosită o substanţă chimică, ea ajunge în sol, apă şi aer, deci poluează, iar cel care le foloseşte, mai ales dacă nu respectă indicaţiile de utilizare, îşi pune în joc viitorul. „În sectorul legume, omul se bucură că obţine azi recolte bune, dar îşi ucide solul”, spune Mircea Croitoru, care cultivă roşii fără chimicale în solarii, la Matca.
Producţia nu e mare, de 9-10 kg pe metrul pătrat. Numai că producătorul bio nu are cum să livreze marfa pe piaţă la preţuri la fel de mici ca ale exportatorilor din alte state. „Tomatele din Grecia ne sufocă. La ei preţul de producţie este mai mic, pentru că, în timp ce la noi îngheaţă pietrele, la ei sunt peste 5 grade”, explică Marian Croitoru.
Abonamentul la ţărani
O soluţie pentru a consuma alimente sănătoase este abonamentul la ţărani, dar nu la cei din apropierea marilor oraşe, ci la cei din zonele de deal şi de munte, după cum recomandă preşedintele Asociaţiei BioRomânia, Marian Cioceanu. În aceste zone, circa 60% dintre cultivatori produc mai ales pentru autoconsum. Deci, ce pun pe masa copiilor lor pun şi în sacoşa clientului.
