Mazarea de toamna poate deveni in scurt timp o alternativa din ce in ce mai fiabila si profitabila la cultura de rapita. Pe langa capacitatea de a fixa pana la 120 kg/hectar de azot in sol, mazarea de toamna poate fi valorificata si ca furaj, datorita continutului inalt de proteina pe care il contine.
Pentru a afla mai multe despre acest tip de cultura am discutat cu Stefan Niculae, specialist in cadrul departamentului de producerea si multiplicare a semintelor pentru leguminoase si cereale, din cadrul Saaten-Union, singura companie de altfel din Romania care ofera in momentul de fata doua soiuri pentru acest tip de mazare.
„De mult timp, fermierii care se ocupa de cultura mare nu prea au avut alternative, cultivand in mod repetat porumb, grau, floarea-soarelui si rapita. Aceasta mazare de toamna ii ajuta pe agricultori sa aiba o rotatie a culturilor mult mai sanatoasa si chiar profitabila. Ceea ce ne-a bucurat a fost faptul ca fermierii s-au aratat entuziasmati de aceasta noua cultura introdusa in Romania. Anul trecut, in 2015, am introdus mazarea de toamna in mai multe zone precum Cobadin (Constanta), Slobozia, Buciumeni (Calarasi) si la Branistea (Dambovita). In prezent, avem disponibile doua soiuri, este vorba de James si Dexter”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Stefan Niculae.
Semanarea mazarei de toamna se recomanda sa fie realizata pana la jumatatea lunii septembrie, pentru a permite plantei sa parcurga mai multe fenofaze pana la intrarea in iarna.
„Mazarea de toamna este bine sa fie samanata pana la jumatatea lunii septembrie, deoarece astfel permitem plantei sa intre in iarna rasarita, sa aiba cel putin 2 lastari formati. Acolo unde exista un strat protector de zapada, planta are o rezistenta foarte buna si trece cu succes peste iarna. Cateva problema pot aparea insa daca stratul protector de zapada nu exista si temperaturile sunt mai mici de -20 de grade Celsius. Ele isi revin in primavara, insa fermierul poate inregistra diminuari ale productiei”, ne-a explicat inginerul agronom.
Adancimea de semanat recomandata in cazul culturii de mazare de toamna este de 4-6 cm, cu o norma de semanarea de circa 90-120 de boabe germinabile pe metru patrat (240 kg pe hectar).
„Cel mai bine este sa o semanam la o adancime de 17-18 cm, dupa paioase. Asta deoarece planta formeaza un fel de carcei, fiind pretabila pentru recoltatul mecanizat. Trebuie insa sa fim atenti si sa aplicam fungicide, deoarece daca avem un atac de antracnoza sau putregai, planta nu se mai mentine pe verticala, recoltatul devenind un chin”, spune Stefan Niculae.
Pentru o pregatire optima a patului germanitiv fermierii pot utiliza si erbicidul Dual Gold, cu o norma de 1,2 litri/hectar. De asemenea, ca si ingrasamant, sunt recoamndate cele complexe, pe baza de fosfor, care ajuta la o inradacinare cat mai buna a plantei. „Fermierii trebuie sa fie atenti ca inca de la rasarire sa intervina cu insecticide de contact ori sistemice pentru a controla atacurile ale Gargaritei mazarei si a Tripsilor”, ne-a mai spus specialistul.
Productii de pana la 2,5 tone la hectar
Pretul semintei de mazare de toamna este de 500 euro pe tona, ceea ce inseamna ca un fermier poate semana cu aceasta cantitate circa 4 hectare. „Productiile care se pot obtine la aceasta cultura ajung in general la 2-2,5 tone, in conditii optime de dezvoltare. Din punct de vedere al valorificarii, daca fermierul alege sa colaboreze cu noi, poate obtine preturi cuprinse intre 1,1 – 1,4 lei/kg”, ne-a mai declarat Stefan Niculae.
Pe langa veniturile financiare, cultura de mazare de toamna poate aduce un alt beneficiu deosebit de important: fixeaza circa 90-120 kg/hectar azot in sol. „Este o cultura de nisa, este la inceput, insa are niste avantaje importante. De exemplu, mazarea de toamna lasa in sol intre 90-120 kg de azot, care efectiv pe mine nu ma costa niciun ban. Mai mult decat atat, cantitatea de azot din sol poate fi stimulata daca la semnat se aplica 4-5 flacoane per norma de samanta pentru un hectar cu o solutie care ajuta prin bacteriile fixatoare de azot grabirea fixarii acestei substante in sol”, ne-a mai spus specialistul.
Totodata, productia secundara a mazarei de toamna poate fi utilizata si ca furaj, mai ales datorita gradului inalt de proteina pe care il contine.