În urmă cu aproape 15 ani, când culegea plante medicinale, unui producător din Dolj i-a venit ideea de a cultiva galbenele și echinacea, iar prima recoltă de echinaceea o va culege anul viitor.

Marian Boșneag din comuna Goiești, județul Dolj, a început să cultive efectiv plante medicinale în 2003, gălbenele, pe o suprafață de 30 mp.

„Aveam nevoie de o activitate fizică, pentru a elimina energia negativă. Anul următor, am mărit suprafața, ajungând în anul 2006 la 700 mp cultivați cu galbenele. Pe suprafețe mai mici am cultivat salvie, anghinare, isop, negrilică, busuioc și echinaceea. Echinacea am încercat 2 ani la rând să cultiv prin semănat direct, cu rezultate zero. Am întrebat o specialistă în domeniu, care mi-a precizat foarte clar condițiile de germinare. Mi-am dat seama de greșeli și am început să le corectez. În urma cu 2 ani, în urma unei vizite la Ferma ecologică Țopa, din județul Mureș, unde am întâlnit o familie deosebită, Dan și Tincuța Cișmaș, am hotărât că e momentul să fac o schimbare în modul de a face agricultură. Probabil că virusul sau microbul, nu știu ce este, mi-a fost insuflat de această familie de oameni deosebiți, care m-au inițiat în tainele agriculturii ecologice. La sfârșitul primei vizite, am primit, printre alte daruri, două cărți despre agricultura ecologică, care mi-au fost de folos mai târziu”, ne-a povestit Marian Boșneag.

Cultivarea plantelor medicinale poate fi o afacere de succes, chiar și pentru cei care dețin suprafețe mici, nu au destul timp pe care să îl dedice acestei ocupații sau terenurile nu sunt bune pentru cultivarea legumelor sau cerealelor. Terenul pe care se vor planta răsadurile de echinacea trebuie arat și discuit bine, pentru a permite micilor rădăcini ale răsadului să se îmbine armonios cu solul.

„Pentru o suprafață de 1.000 mp de cultură de echinacea, este nevoie de circa 5.000 răsaduri, un răsad se obține din 4-5 semințe, deci 25.000 semințe proaspete. Se plantează pe rânduri la distanța de 50 cm între rânduri, iar pe rând la 40 cm între cuiburi”, ne recomandă Marian Boșneag.

Prețul semințelor de echinacea diferă de la un furnizor la altul, iar fermierul doljean a cumpărat, în primă fază, semințe de la o stațiune de cercetare, apoi a primit în dar semințe ecologice din Franța.

Principala problemă în cultura de echinacea o reprezintă buruienile, care trebuie combătute manual, dacă se dorește o cultură ecologică. De asemenea,  cultura de echinacea se irigă la plantare, apoi zilnic, până se prind răsadurile, iar, ulterior, ori de câte ori este nevoie, prin aspersiune. În cazul fermierilor care doresc trecerea la agricultura ecologica, cea mai bună metodă de fertilizare este folosirea compostului.

„Echinacea se recoltează manual partea aeriană, tăiată de la 10-15 cm deasupra pământului, atunci când plantele sunt înflorite, se usucă pe rame de uscare și se depozitează în spații corespunzătoare. De pe 1.000 de mp, se pot obține, în primul an de cultură, 200 kg de plantă uscată, apoi, începând cu anul 2, 400 de kg”, spune Marian Boșneag.

Valoarea profitului depinde de abilitatea producătorului de a-și vinde marfa.

„Prețul depinde de client, cât de serios este. Am primit oferte de preț infime, de la diverși ambalatori, prețuri cărora le-am acordat o atenție microscopică. Am vândut în piață, pe internet, iar acum colaborez  cu câțiva cunoscători ai calității plantelor medicinale”, ne-a declarat fermierul doljean.

Spre exemplu, marfa din import se vinde cu 50 de lei kilogramul, astfel că, la o producție realizată de pe o suprafață de 1.000 de mp, se pot obține, în primul an, venituri de 10.000 de lei.

Având în vedere că echinacea nu are dăunători, în afară de buruieni, lucrările de întreținere nu necesită multe mâini dibace. O singură persoană poate să întrețină și să recolteze 1.000 de mp cultivați cu echinacea.

Chiar dacă plantațiile de echinacea sunt puține și ocupă suprafețe reduse, potențialul dezvoltării unei afaceri este enorm, în condițiile în care piața este sufocată de importuri, care, de multe ori, vin la prețuri sub cele de producție.

„Culturile de echinacea au un mare viitor, dacă se doresc produse de calitate. Dacă se vor prețuri mici, se vor importa produse”, spune Marian Boșneag.

Fermierul doljean are de gând să mărească suprafața cultivată, să obțină autorizațiile necesare pentru a ambala producția și să omologheze un ceai de diabet, pe care l-a realizat în urmă cu un an, ceai care dă rezultate deosebite în țară și în străinătate chiar.

În urma cercetărilor efectuate la SCDA SECUIENI s-a stabilit următoarea tehnologie de cultivare în sistem ecologic la specia echinacea purpurea.

Rotaţia culturii de echinacea purpurea

  • Fiind o specie perenă se amplasează în afara asolamentului după premergătoare care lasă terenul curat de buruieni. Pe acelaşi teren poate reveni după circa cinci ani.

Fertilizarea culturii de echinacea purpurea

  • Se recomandă doza de 40 t/ha gunoi de grajd bine fermentat. Gunoiul de grajd se aplică înainte de arătura de bază.

Lucrările solului pentru cultura de echinacea purpurea

  • Pregătirea de bază începe toamna timpuriu, cu arătura la adâncimea de 25-30 cm. Cu 2-3 zile înainte de semănat, solul se va lucra cu grapa cu discuri, iar pentru o bună mărunţire şi nivelare a solului terenul se pregăteşte printr-o trecere cu combinatorul sau freza şi una cu tăvălugul inelar.

Sămânţa şi semănatul pentru cultura de echinacea purpurea

  • Echinacea purpurea l. (moench.) Se înmulţeşte prin seminţe. Sămânţa trebuie să aibă puritate fizică de cel puţin 97%, iar facultatea germinativă de minim 85%. În condiţiile pedoclimatice din România, epoca optimă de semănat s-a dovedit a fi în pragul iernii – sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie la distanţa de  50 cm între rânduri şi 15 cm între plante pe rând cu o normă de 3-6 kg sămânţă la hectar, la adâncimea de 2 cm.

Lucrări de îngrijire la cultura de echinacea purpurea

  • Pentru crearea unor condiţii optime de creştere şi dezvoltare a plantelor se execută praşile mecanice şi manuale şi pliviri pe rând, ori de cate ori este necesar.

Recoltarea culturii de echinacea purpurea

  • Recoltarea se face la înfloritul maxim al plantelor începând cu anul ii de vegetaţie, manual sau mecanizat, iar după recoltare produsul vegetal trebuie imediat transportat în spaţiile de uscare. De pe un hectar se poate obţine 6.000-9.000 kg herba uscată. Uscarea se face pe cale naturală la umbră sau pe cale artificială la temperatura de 350 C.
Share on Facebook