Pe locul doi in topul celor mai cultivate fructe din Romania, dupa mar, se afla prunul, de aceea este important ca pomicultorii sa cunoasca tehnologiile prin care pot obtine recolte bogate si de calitate.

Prunul este mai exigent decat marul fata de caldura, comportandu-se mai bine in zona de campie si a dealurilor mici. In zona dealurilor inalte, cu exceptia soiului Grase romanesti, prunul da recolte instabile si de slaba calitate.

Temperaturile orare optime ale speciei se situeaza intre 18 si 33°C, iar cele absolute minime sunt de 8°C si maxime de 36°C (in afara intervalului temperaturilor absolute cresterea inceteaza). Fata de ger, prunul are o rezistenta mai buna decat parul, dar inferioara marului (pana la -35°), iar necesarul de ore de frig (intre 0 si 7°C) din sezonul de repaus, oscileaza in functie de soi intre 800 si 900.

Mai mult decat atat, prunul se numara printre speciile pomicole cu cele mai mici cerinte fata de sol, valorificand bine sau satisfacator aproape toate tipurile de sol din tara noastra.

Tehnica formarii coroanelor

Tinand cont de particularitatile de crestere si fructificare a soiurilor, de vigoarea combinatiei soi – portaltoi, precum si de necesitatea dirijarii vigorii pe 3–4 directii de crestere, la specia prun se recomanda coroana vas intarziat pentru plantatiile clasice, vas ameliorat pentru plantatiile intensive si fus subtire sau fus tufa pentru livezile superintensive (altoire pe Saint Julien, Mirobolan dwarf).

Coroana vas intarziat (piramida intrerupta)

Vasul intarziat se mai numeste si piramida intrerupta deoarece seamana cu piramida neetajata taiata dupa formarea primelor 3 sarpante. Se recomanda mai ales la speciile samburoase si mai rar la mar, par altoite pe portaltoi vigurosi.

Caracteristici:

  • trunchi de 60 cm;
  • ax scurt de 60-90 cm, pe care se prind in spirala 3 sarpante, distantate la 25-30 cm;
  • fiecare sarpanta prezinta 3-4 subsarpante distantate la 50-70 cm;
  • inaltimea coroanei se limiteaza la 3,5-4,0 m.

Anul I

In perioada de repaus vegetativ se taie varga la 90-100 cm.

In perioada de vegetatie se indeparteaza cresterile de pe trunchi si se aleg 3 lastari, unul la 60 cm de la sol, al doilea la 90 cm, pentru a forma primele doua sarpante si al treilea lastar pentru prelungirea axului.

Anul II

In perioada de repaus se scurteaza axul la 30-40 cm de la sarpanta 2, pentru proiectia sarpantei 3 si se scurteaza primele doua sarpante, daca au depasit 50-60 cm lungime, pentru a forma primele subsarpante.

In perioada de vegetatie se aleg lastarii necesari formarii sarpantei 3 si pentru formarea primelor doua subsarpante pe sarpantele 1 si 2 si lastarii de prelungire a acestora. Este de dorit ca acesti lastari sa aiba pozitie laterala exterioara in scopul deschiderii unghiului de ramificare si temperarii cresterii acestora.

Anul III

In perioada de repaus se scurteaza sarpantele pentru formarea de noi subsarpante, precum si subsarpantele deja formate pentru formarea ramificatiile de ordinul trei. Pe ax se lasa o prelungire care se scurteaza la circa 20-30 cm pentru a permite consolidarea ultimei sarpante.

In perioada de vegetatie se aleg lastarii necesari pentru formarea subsarpantelor si ramurilor de ordinul 3, proiectate prin taierile in uscat.

Anul IV.

Dupa consolidarea ultimei sarpante se elimina prelungirea axului.

Se continua in mod asemanator cu interventiile din anul anterior pentru formarea subsarpantelor si a ramurilor de ordinul 3. Pentru a reduce distanta intre randuri, fara a ingreuna circulatia agregatelor mecanice se practica formarea unei coroane tip vas aplatizat cu 3-4 sarpante.

Coroana vas ameliorat

Este o forma de coroana care se preteaza la speciile samburoase, mai ales la prun, cais, piersic, la combinatiile soi – portaltoi de vigoare mijlocie, mijlocie–mare.

Caracteristici:

  • Trunchi de 50-60 cm;
  • Coroana prezinta 3 sarpante, inserate pe un ax foarte scurt, la 10-12 cm distanta intre ele si dispuse uniform;
  • Fiecare sarpanta prezinta ramificatii de ordinul II (subsarpante), dispuse bilateral altern, la 40-50 cm distanta;
  • Inaltimea coroanei 2,5–3,5 m.

Modul de formare este asemanator cu cel al vasului intarziat, insa cu urmatoarele deosebiri: distanta intre sarpante este mai mica; nu se mai lasa prelungirea provizorie a axului.

Formarea coroanei vas ameliorat la specia prun

Imbunatatirea tehnologiei de formare a coroanei vas ameliorat, la specia prun se refera la doua obiective: scurtarea timpului de formare a coroanei (4 ani) si grabirea intrarii pe rod a pomilor prin combinarea taierilor in uscat cu cele in verde si reducerea inaltimii pomilor (maxim 2,5-3 m) si sporirea volumului productiv al coroanei prin introducerea celei de-a patra sarpante in structura coroanei. Aceasta va avea ca efect reducerea inaltimii pomilor prin raspandirea vigorii pe 4 directii de crestere (fata de 3 in tehnologia clasica) si sporirea volumului productiv al coroanei.

Anul I

In perioada de repaus:

  • – dupa plantare se scurteaza varga, cu 20 cm peste inaltimea dorita a trunchiului (in general, la 80 – 100 cm de la suprafata solului, in functie de vigoarea combinatiei soi-portaltoi);
  • – daca pomul are lastari anticipati, plasati in pozitii corespunzatoare conform caracteristicilor coroanei, se pot pastra pentru formarea sarpantelor;

In perioada de vegetatie:

  • – cand lastarii rezultati in urma scurtarii vergii au 10–15 cm (in a doua jumatate a lunii mai) se aleg 4 lastari laterali situati la 10-12 cm distanta unul de altul si se elimina ceilalti lastari pentru a nu concura cresterea lastarilor viitoare sarpante (inclusiv lastarul care tinde sa refaca axul);
  • – daca in urma scurtarii nu a rezultat un numar suficient de lastari se lasa un lastar de prelungire a axului care va fi scurtat in anul II de la plantare pentru a ramifica si a forma sarpantele care lipsesc.

Anul II

In perioada de repaus (de regula catre primavara, in luna martie):

  • – se scurteaza cei 4 lastari – sarpante la 50-60 cm pentru a forma prima subsarpanta;
  • – pentru a deschide unghiul de ramificare al sarpantelor si pentru a evita indesirea interiorului coroanei scurtarea se va face deasupra unui mugure cu pozitie exterioara.

In perioada de vegetatie:

  • – dintre lastarii care au rezultat in urma scurtarii se alege un lastar cu pozitie laterala exterioara (sfarsit de mai inceput de iunie) pentru formarea primei subsarpante pe fiecare sarpanta si un lastar pentru prelungirea cresterii sarpantelor;
  • – se elimina lastarii care au aparut in pozitii nedorite si care indesesc coroana;
  • – se elimina sau se ciupesc lastarii care concureaza elementele de schelet (lucrarea se repeta daca este cazul).

Anul III

In perioada de repaus:

  • – se elimina lastarii care nu sunt necesari in structura coroanei;
  • – se scurteaza prelungirea sarpantelor la 40–50 cm de prima, in vederea formarii celei de a doua sarpante.

2

In perioada de vegetatie:

  • – cand lastarii obtinuti in urma scurtarii au 10–15 cm (a doua jumatate a lunii mai) se aleg 2 lastari pe fiecare sarpanta, unul pentru formarea celei de a doua subsarpante si unul pentru prelungirea cresterii sarpantei;
  • – pentru a putea respecta dispunerea bilateral alterna a subsarpantelor se va alege un lastar cu pozitie lateral exterioara, opus primei subsarpante;
  • – se elimina lastarii concurenti si cei care indesesc coroana;
  • – se ciupesc lastarii de pe sarpante si subsarpante care nu fac parte din structura scheletului pentru o formare rapida a semischeletului si a ramurilor de rod (in prima jumatate a lunii iunie);

Anul IV

In perioada de repaus:

  • – daca a treia sarpanta a fost proiectata in verde, in anul III, se va alege un lastar dispus lateral extern opus celei de a doua subsarpante si la distanta de 40 cm de aceasta pentru formarea subsarpantei 3 si un lastar pentru prelungirea sarpantelor, care se va scurta la 30-40 cm pentru obtinerea subsarpantei 4;
  • – daca subsarpanta 3 nu s-a proiectat prin taieri in verde se vor scurta prelungirile sarpantelor pentru formarea subsarpantei 3, la 40 cm distanta de cea anterioara;
  • – se elimina ramurile cu pozitie nedorita mai ales cele care au tendinta de crestere catre centrul coroanei.

In perioada de vegetatie:

  • – se procedeaza asemanator interventiilor din anul III, pentru obtinerea celei de a treia si respectiv a patra subsarpanta (in functie de ceea ce s-a obtinut in anul III);
  • – de asemenea, se urmareste evitarea indesirii coroanei prin eliminarea sau ciupirea lastarilor cu pozitii nedorite, precum si ciupirea lastarilor care nu fac parte din elementele de schelet, pentru formarea si garnisirea uniforma cu semischelet si ramuri de rod.

Sursa: Ghidul „Pomi, arbusti fructiferi, capsun – Ghid tehnic si economic”, realizat de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru pomicultura si Societatea Nationala a Pomicultorilor din Romania.

Share on Facebook
Print Friendly