Fermierii români nu s-au înghesuit să cultive porumb modificat genetic, suprafața cultivată reducându-se rapid de la câteva mii de hectare la numai 600 de hectare.

„Nu cred că, pentru agricultorii din România, organismele modificate genetic au fost o oportunitate. Vă dau exemplul porumbului modificat genetic, care a fost introdus în cultură. Au fost inițial 7.500 de hectare în cultură, astăzi mai sunt 600 de hectare”, a declarat Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinţei cu tema „Ferma de familie hrăneşte lumea, protejând planeta”, organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

Oficialul MADR a precizat că, oricum, plantele și animalele se adaptează la noile condiții.

„Singura provocare a fost legată de soia modificată genetic în direcția utilizării glifosatului, un erbicid care permitea o curățire mai bună a terenului. Pe de altă parte, dacă urmărești ce se întâmplă cu hormonii de creștere din corpul animalelor ca urmare a acestor ameliorări genetice, pentru că mie mi se pare cam mult spus modificări genetice, ea, fără doar și poate, în timp, se creează pe cale naturală. Trebuie analizat cu foarte mare celeritate ce utilizezi și ce nu”, a subliniat Daniel Botănoiu.

Fermierii români au cerut în repetate rânduri introducerea în cultură a soiei modificate genetic, în contextul în care Uniunea Europeană nu permite acest lucru, însă acceptă importurile de șrot din soia modificată genetic din țări terțe, pentru furajarea animalelor.

Share on Facebook
Print Friendly