Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala din Parlamentul European a facut o serie de recomandari Comisiei pentru bugete, printre care si alinierea platilor directe pentru fermieri in toate statele membre.

Alte recomandari se refera la faptul ca agricultura si dezvoltarea rurala permit indeplinirea a numeroase obiective ale UE, contribuie la securitatea alimentara a unei populatii mondiale in crestere si reprezinta o parte importanta a bugetului total al UE pentru 2016.

„Data fiind reducerea in timp a bugetului pentru agricultura ca procent din bugetul total, (Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala, n.r.) solicita ca bugetul pentru agricultura sa fie aparat cu fermitate si cel putin sa ramana la nivelul sau actual in termeni reali”, se arata intr-un comunicat remis de forul european.

De asemenea, membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala au luat act de reducerea fondurilor destinate dezvoltarii rurale in cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), atat a creditelor de angajament, cat si a celor de plata aferente bugetului 2015 si subliniaza ca proiectele FEADR – inclusiv programele LEADER – reprezinta un motor important al dezvoltarii rurale, deoarece acestea aduc beneficii mai ample la scara intregii UE, in special in ceea ce priveste generarea de crestere economica, valoare adaugata si locuri de munca, avand in vedere mai ales rolul pe care il joaca micile intreprinderi si fermele familiale in crearea de locuri de munca in zonele rurale si solicita sa se acorde o atentie deosebita nivelului final al creditelor de angajament si de plata aferente bugetului 2016.

Membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala insista asupra faptului ca ar trebui acordata o atentie deosebita incurajarii reinnoirii generatiilor in agricultura si sprijinirii tinerilor fermieri si inovatiei.

Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala a criticat si intarzierea inregistrata de unele state membre la ratificarea programelor lor operationale, dintre care unele nu au fost ratificate pana la sfarsitul primului trimestru din 2015 si indeamna statele membre sa isi puna prompt in aplicare programele operationale, pentru a se asigura ca acestea pot deveni functionale in 2016. In consecinta, preluarea creditelor bugetare pe 2016 sub administrarea comuna a Comisiei si a statelor membre ar trebui intensificata in mod considerabil.

Membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala solicita sa se aloce o finantare suplimentara sectorului laptelui, pentru a se atenua impactul volatilitatii continue a preturilor din cadrul acestui sector, al eliminarii sistemului de cote si al embargoului impus de Rusia, precum si cresterea sprijinului financiar pentru organizarea si consolidarea organizatiilor de producatori din sectorul legumelor si fructelor. In plus, membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala cer ca incasarile obtinute din suprataxa pe lapte in 2014 sa fie utilizate exclusiv pentru a proteja sectorul, in special in regiunile cele mai afectate de eliminarea cotelor. In acest scop, solicita instituirea unui fond de stabilitate pentru a proteja fermierii din regiunile ultraperiferice, din regiunile defavorizate si din regiunile de munte si activarea acestui fond ori de cate ori preturile de producator scad sub costurile de productie.

Membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala solicita Comisiei sa evalueze rezultatul studiului de impact privind eliminarea cotelor de lapte si sa ofere, in consecinta, sprijin adecvat pentru tranzitia la fermele mixte (carne si lapte).

Totodata, membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala insista ca anumite subsectoare agricole au nevoie de mai multe fonduri, cum ar fi, de exemplu, apicultura.

Un alt punct atins in recomandarile formulate de membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala tine de importanta programelor de distribuire a laptelui si fructelor in scoli. Acestia propun o crestere a creditelor in valoare de 20 de milioane de euro pe an pentru programul de distribuire a laptelui, in conformitate cu votul Comisiei pentru agricultura. De asemenea, acestia admit ca programele de distribuire a fructelor si a laptelui in scoli nu sunt usor de pus in aplicare, partial din cauza sarcinii administrative pe care o implica, si ca acceptarea si implementarea lor sunt departe de a fi ideale, ceea ce face urgenta necesitatea simplificarii procedurilor birocratice pe care le presupun.

Recomandarile membrilor Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala vizeaza si sectorul ecologic, acestia considerand ca este necesar sa se sprijine agricultura ecologica si programele privind indicatia geografica, inclusiv programele privind „specialitatile traditionale garantate”.

In contextul in care fermierii se confrunta cu boli si daunatori din ce in ce mai greu de stopat, membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala solicita finantari suplimentare pentru sectorul cultivarii maslinilor si al productiei de ulei de masline, pentru a atenua pierderile suferite de fermieri ca urmare a epidemiei de Xylella fastidiosa, a intensifica masurile de preventie in Europa, a combate extinderea acestei boli devastatoare, a restructura sectorul in cauza si a consolida cercetarea stiintifica legata de agentul patogen responsabil si de vectorii acestuia.

Membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala au constatat si ca, in tarile care descopera in prezent placerile vinului, producatorii europeni nu reusesc sa obtina cote de piata suficiente. In acelasi timp, in Europa exista un surplus de vin pentru care nu se gasesc debuseuri comerciale, UE fiind astfel obligata sa cheltuiasca anual circa 500 de milioane de euro cu eliminarea, stocarea si distilarea acestui surplus. Astfel, aceasta suma ar putea fi folosita in mod mai util pentru reechilibrarea pietei, imbunatatirea calitatii si promovarea vinurilor europene in afara UE.

O alta recomandare vizeaza alocarea de fonduri suplimentare pentru a permite fermierilor europeni sa isi comercializeze local produsele, in scopul asigurarii unor marje de profit mai mari, precum si pentru masuri de incurajare a unei inovatii mai mari in sectorul agricol, pentru a-l face mai competitiv si a-i reduce impactul asupra mediului.

Pe langa acestea, membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala solicita alocarea unor fonduri suficiente pentru a pune in aplicare toate elementele reformei PAC, inclusiv in ceea ce priveste ecologizarea, biodiversitatea si programele de dezvoltare rurala. Astfel, Comisia ar trebui sa aprobe rapid certificatele echivalente pentru ecologizare prezentate de statele membre, sa simplifice de urgenta PAC si sa reduca sarcina administrativa impusa fermierilor si autoritatilor nationale, pentru a se asigura ca bugetul destinat agriculturii este cheltuit in mod eficace si in vederea reducerii ratelor ridicate de eroare in utilizarea acestor fonduri.

Membrii Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala solicita si ca fondurile care sunt alocate prin mecanismul de disciplina financiara pentru rezerva de criza in sectorul agricol al bugetului 2016 si care raman necheltuite sa fie puse  la dispozitie integral sub forma de plati directe in exercitiul bugetar urmator, iar toate marjele disponibile la rubrica 2 sa fie rezervate sectorului agricol, in special avand in vedere continuarea embargoului impus de Rusia, problemele pietei in sectorul laptelui si riscurile de sanatate semnificative in sectorul plantelor si animalelor.

Alte recomandari:

  • adoptarea unei noi abordari a rezervei pentru cheltuieli neprevazute a PAC si la asigurarea unor resurse financiare stabile si adecvate pentru crizele viitoare, fara a aduce atingere platilor anuale directe;
  • veniturile din suprataxa pe lapte sa ramana in bugetul pentru agricultura, in scopul consolidarii competitivitatii sectorului produselor lactate;
  • Comisia si statele membre sa monitorizeze volatilitatea pronuntata a preturilor la produsele agricole si sa imbunatateasca analiza in timp real a pietelor sectoriale, de pilda prin consolidarea Observatorului pietei laptelui din sectorul produselor lactate si sa reactioneze prompt si eficace atunci cand este necesar, permitandu-le astfel in mod direct fermierilor sa combata volatilitatea preturilor;
  • Comisia ar trebui sa identifice instrumente adecvate pentru a evita dezechilibrele de pe piata ca urmare a faptului ca, la sfarsitul anului 2016, expira cota la zahar;
  • sa se puna la dispozitie resurse pentru a indeplini obiectivele de crestere a competitivitatii si durabilitatii agriculturii europene;
  • fondurile alocate pentru cercetare in sectorul agroalimentar, in special din bugetul Orizont 2020, sa ramana pe deplin disponibile, pentru a stimula inovarea in sectorul agricol;
  • lansarea mai multor proiecte-pilot care ar putea contribui la imbunatatirea comercializarii si vizibilitatii produselor agricole europene, cum ar fi noi campanii de promovare, pentru a sensibiliza si mai mult elevii din scoli cu privire la programele de calitate ale UE;
  • Comisia sa informeze cu regularitate Parlamentul European si Consiliul in legatura cu activitatile si constatarile relevante ale acestui instrument, asigurand totodata faptul ca aceste informatii sunt aduse in atentia unui public cat mai larg; subliniaza importanta unui proiect-pilot in cadrul caruia sa se investigheze obstacolele din calea intreprinderilor din agricultura care decurg din acumularea legislatiei;
  • Comisia sa stimuleze infiintarea unor organizatii ale producatorilor, in special in sectorul produselor lactate, ca unul dintre mijloacele de combatere a practicilor comerciale neloiale, precum si sa monitorizeze indeaproape practicile de taxare excesiva a produselor alimentare; sa ia masuri pentru a imbunatati transparenta preturilor si a marjelor, facand referire in mod special la rolul sectorului comertului cu amanuntul la scara larga, precum si la pozitia defavorizata a fermierilor din lantul de aprovizionare cu alimente;
  • alinierea completa a platilor directe in UE-28 cat mai curand posibil.
Share on Facebook