Pajistile permanente se intretin prin asigurarea unui nivel minim de pasunat de 0,3 UVM/ha si/sau prin cosirea lor cel putin o data pe an.
Obiectivul acestui standard este evitarea deteriorarii pajistilor permanente prin masuri de intretinere si exploatare rationala a acestora, conform Ghidului fermierului privind ecoconditionalitatea – 2017, publicat pe site-ul APIA.
Fermierii care arendeaza sau concesioneaza pajisti permanente de la consiliul local (cod 603, 605 si 608) trebuie sa asigure o incarcatura de animale de minim 0,3 UVM/ha. Parcelele pentru care nu se asigura incarcatura minima vor fi excluse de la plata.
Pentru a calcula incarcatura de animale pe hectar se procedeaza astfel: se inmulteste numarul de animale care pasuneaza cu coeficientul prezentat in tabelul de mai sus, iar produsul se imparte la suprafata totala de pajiste permanenta existenta in ferma (solicitata si nesolicitata la plata in cererea de plata).
Pentru pajistile in proprietate sau contractate (nu de la consiliul local – cod cultura 604, 606 si 607): daca fermierul nu poate asigura minim 0,3 UVM/ha cu animalele proprii sau ale altor fermieri (din cadrul familiei, al unei asociatii sau societati – cu sau fara personalitate juridica, sau pe baza unor intelegeri scrise cu proprietarii individuali de animale) acesta va trebui sa efectueze cel putin o coasa pe suprafata nepasunata pentru a fi eligibil la plata.
Lucrarile de intretinere a pajistilor se refera la: distrugerea vegetatiei nedorite, nivelarea musuroaielor, curatarea de pietre, cioate, maracini, resturi vegetale uscate, inclusiv a vegetatiei arbustifere nevaloroase, inlaturarea excesului de apa s.a.
Legat de intretinerea si exploatarea rationala a pajistilor, fermierii trebuie sa mai respecte urmatoarele:
- primavara, sa nu inceapa pasunatul prea devreme, cand solul este inca umed, pentru ca acesta se batatoreste si se pot forma gropi, se distruge vegetatia, iar pe terenurile in panta se produce eroziunea solului;
- pajistile care nu sunt pasunate in cursul unui an calendaristic se cosesc cel putin o data pe an;
- toamna, pasunatul sa inceteze cu aproximativ 25–30 de zile inainte de venirea ingheturilor permanente prognozate, informatii de pe site-ul: http://www.meteoromania.ro/anm2/, la rubrica „Informatii – Meteo Romania”.
Conversia diferitelor specii si categorii de animale in UVM se face conform tabelului de mai jos (Anexa II la Regulamentul nr. 808/2014):
Potrivit art. 2, alin. (1), lit. h) din OUG nr. 3/2015, cu modificarile ulterioare, pajisti permanente inseamna pasuni permanente si fanete permanente care reprezinta terenuri consacrate productiei de iarba si de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au facut parte din sistemul de rotatie a culturilor din exploatatie timp de cel putin cinci ani; aceasta notiune poate include si alte specii, precum arbustii si/sau arborii, bune pentru pasunat, cu conditia ca iarba si alte plante furajere sa ramana predominante.
Pajistile permanente pot include si alte specii, precum arbustii si/sau arborii, utilizati si pentru pasunat, cu conditia ca iarba si alte plante furajere sa ramana predominante, precum si terenurile bune pentru pasunat care fac parte din practicile si obiceiurile locului, unde, in mod obisnuit, suprafetele de pasunat nu sunt predominant acoperite cu iarba si cu alte plante furajere erbacee.
In categoria pajisti sunt cuprinse si:
- pasunile impadurite cu consistenta mai mica de 0,4 (coroanele arborilor acopera prin proiectie 40% din suprafata parcelei, iar golurile dintre marginile coroanelor corespund restului de 60%), calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia forestiera;
- pasunile alpine;
- pasunile situate in zonele inundabile ale raurilor si in Lunca Dunarii si Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”.
Prin iarba si alte plante furajere erbacee se intelege toate plantele erbacee care se gasesc in mod traditional pe pasunile si fanetele naturale sau care sunt incluse in amestecurile specifice pentru insamantari si suprainsamantari, din familiile de graminee si de leguminoase utilizate ca furaje in hrana animalelor erbivore, pe baza carora se calculeaza productia, valoarea nutritionala a pajistii si capacitatea de pasunat.
Potrivit art. 5, alin.1 din OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente, cu modificarile si completarile ulterioare, pajistile se folosesc pentru pasunatul animalelor si producerea de furaje.
Fermierii care detin/administreaza suprafete de pajisti permanente trebuie sa respecte prevederile ordonantei in ceea ce priveste regimul de organizare, administrare si exploatare a acestora.
Schimbarea categoriei de folosinta a pajistilor permanente in alte categorii de folosinta este interzisa, exceptand cazurile prevazute de lege.
Scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a terenurilor avand categoria de folosinta pajisti permanente se face numai in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
De asemenea, in fermele situate in ariile naturale protejate, este interzis aratul sau discuitul pajistilor permanente.
