Magiunul de prune produs la Topoloveni va fi promovat în Elveţia, Norvegia şi Federaţia Rusă, cu bani de la Comisia Europeană.
Pe 25 aprilie 2013, Comisia Europeană a aprobat 22 de programe destinate să promoveze produsele agricole în Uniunea Europeană şi în ţările terţe, respectiv Rusia, China, America de Nord, Asia de Sud-Est, Norvegia, Elveţia, Ucraina, India şi Coreea de Sud, se arată într-un comunicat remis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Programele, care în majoritate au o durată de trei ani, beneficiază de un buget total de 71,94 de milioane euro, la care UE contribuie cu 35,97 de milioane euro. Programele selectate acoperă uleiul de măsline, laptele şi produsele lactate, carnea, fructele şi legumele proaspete şi prelucrate, produsele ecologice, ouăle, vinurile şi băuturile spirtoase, produsele horticole, precum şi produsele de calitate înregistrate şi protejate ca DOP (denumiri de origine protejate), IGP (indicaţii geografice protejate) şi STG (specialităţi tradiţionale garantate). Din cele 22 programe aprobate, 16 vizează piaţa internă, iar 6 vizează ţările terţe. Două dintre programele selectate au fost propuse de mai multe state membre. Ţările terţe / regiunile vizate sunt: Rusia, China, America de Nord, Asia de Sud-Est, Norvegia, Elveţia, Ucraina, India şi Coreea de Sud.
În cadrul programelor aprobate se găseşte şi programul propus de SC Sonimpex Topoloveni SRL (România), în comun cu un consorţiu de producători de produse DOP / IGP din Grecia.
Programul multiţări (RO-EL) are o durată de 3 ani, un buget total de 4.180.110 euro, din care partea aferentă României reprezintă 981.613 Euro. Produsele ce vor fi promovate prin program sunt :
- româneşti – Magiunul de prune Topoloveni –produs de SC Sonimpex Topoloveni SRL;
- greceşti – diferite produse cu Denumire de Origine Protejată şi Indicaţie Geografică Protejată.
Ţările vizate de program sunt Elveţia, Norvegia, Federaţia Rusă.
Contractul de finanţare între APIA şi SC Sonimpex Topoloveni SRL se poate încheia în termen de 90 de zile de la data notificării deciziei de aprobare de către Comisia Europeană, după acestă perioadă fiind necesară aprobarea prelungirii termenului de către Comisia Europeană.
