Înainte de a adera la Uniunea Europeană, România cultiva aproximativ 180.000 de hectare de soia, inclusiv soia modificată genetic. În 2012, la cinci ani după aderare, suprafața cultivată cu soia a scăzut la 77.000 de hectare de pe care s-au recoltat 98.000 de tone de soia. Astfel, producția medie a fost de circa 1,27 de tone la hectar, cu mult mai mică față de cea obținută în Austria, de exemplu. Austriecii au obținut o producție medie de 6,3 tone/hectar.
În vreme ce suprafața cultivată s-a redus, iar randamentul e mic, România a ajuns să importe anual 500.000 tone de soia, în valoare de 200 de milioane de euro. O bună parte din aceasta este soia modificată genetic. De asemenea, importăm și porumb modificat genetic, dar agricultorii români nu au voie să cultive aceste plante. Nici cei europeni nu au voie, însă furajele cu care sunt hrănite animalele din fermele europene, fie că vorbim de porci, vaci sau păsări, sunt completate cu circa 40 de milioane de tone de produse modificate genetic, pe care le importă Uniunea Europeană.
Pentru că mai-marii de la Bruxelles se opun cultivării organismelor modificate genetic, România a pierdut în ultimii 7 ani peste un miliard de euro pentru că nu a cultivat, dar a importat soia modificată genetic.
„România poate şi trebuie să se bată la Bruxelles pentru a genera producţie, nu neapărat pentru alimente, cât mai ales pentru furaje şi alte exploatări, în zona consumului de soia. România a pierdut în ultimii 7 ani peste un miliard de euro pentru că nu a cultivat, dar a importat soia modificată genetic, care a intrat în furajarea animalelor. Valorile sunt incredibile pentru că în fiecare an importăm de peste 150 de milioane de euro, în loc să producem de peste 200 de milioane de euro şi să exportăm surplusul”, a declarat Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România, într-o conferinţă.
Acesta a adăugat că România are destule resurse și pentru a stimuli agricultura bio, dar și pentru a cultiva biotehnologii, cum este cazul culturii de soia modificată genetic, mai ales că țara noastră are cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea acestei plante.
Însă, în vreme ce cultivatorii și crescătorii de animale cer reintroducerea soiei modificate genetic în cultură, Ministerul Agriculturii, prin secretarul de stat Achim Irimescu, a semnat, în luna februarie, „Declarația pentru Soia Dunăreană”, alături de alte 17 țări riverane Dunării. Documentul prevede încurajarea cultivării soiei nemodificate genetic în aceste state.
În Argentina, biotehnologiile sporesc profitul agricultorilor. Ambasadorul Argentinei la București, Claudio Perez Paladino, a precizat, în cadrul unui eveniment dedicate agriculturii, că în țara sa se cultivă de ani buni organism modificate genetic, că tot ce ține de aceste plante este atent monitorizat de autorități și până acum niciun studiu sau buletin de analize nu a arătat că ar fi dăunătoare pentru consumatori.
