Practicarea pasunatului necesita aplicarea unor reguli care sa asigure obtinerea productiilor animaliere in conditiile imbunatatirii cantitative si calitative si a productiei de furaje.

Sistemele si metodele de pasunat au evoluat de-a lungul timpului de la formele cele mai simple pana la cele intensive, care asigura performante zootehnice ridicate. Va invitam sa parcurgeti ghidul elaborat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protecția Mediului (ICPA) Bucuresti.

Principalele criterii de clasificare ale sistemelor de pasunat constau in:

Sisteme extensive de pasunat

• Metoda pasunatului liber. Animalele pasuneaza pe aceeasi suprafata de pajisti. Stabilirea incarcaturii cu  animale se face prin apreciere sumara, astfel ca in perioadele in care productia de masa verde depaseste necesarul animalelor, pasunatul se face selectiv, speciile de graminee si leguminoase valoroase dispar, fiind consumate in mod repetat, iar buruienile ajung sa faca seminte si sa domine cu timpul in covorul ierbos. Acestea au ca urmare rarirea covorului vegetal, scaderea productiei de furaje si a gradului de protectie impotriva eroziunii solului.

Pasunatul dirijat (sub picior) reprezinta cea mai simpla forma de pasunat care poate fi aplicat pe toate pasunile. El presupune repartizarea unor portiuni din suprafata pasunii, diferitelor specii si categorii de animale, incarcarea ei cu un numar optim de animale si pasunatul dirijat succesiv, astfel incat sa se evite plimbarile inutile ale animalelor pe pasune. Pasunatul dirijat nu necesita investitii, dar ii sunt comune majoritatea dezavantajelor pasunatului liber.

Pasunatul la pripon practicat in mod izolat, la ferme cu numar mic de animale sau la tineretul taurin intretinut pe pasune in perioada de alaptare. Se asigura o buna valorificare a furajului prin eliminarea pasunatului selectiv dar metoda necesita multa forta de munca.

Transhumanta este una din cele mai vechi metode practicate prin deplasarea animalelor pe distante mari. Prin aceasta se realizeaza valorificarea furajului la fenofaza corespunzatoare, fortificarea organismului animal, selectia naturala a animalelor prin eliminarea celor slab rezistente la deplasarile lungi si la conditiile climatice specifice diferitelor zone. Metoda necesita efort uman si material deosebit iar performantele zootehnice sunt diminuate datorita consumului ridicat de energie pentru deplasarea animalelor pe distante mari.

Pasunatul cu pendulare, specific zonelor colinare si montane, consta in folosirea la inceputul sezonului de pasunat a suprafetelor limitrofe localitatilor si apoi in timp se face pasunatul pe etaje, altitudinal pana la limita superioara a muntilor. Spre toamna animalele revin prin pasunat treptat pentru a ierna in adaposturile situate in localitati.

Sisteme intensive de pasunat

Pasunatul pe parcele. In cadrul acestui sistem, suprafata pasunii este impartita in mai multe parcele, delimitate prin garduri fixe ( stalpi de lemn sau de beton si sarma ghimpata sau lisa ). Fiecare parcela este pasunata o perioada limitata de timp dupa care este lasata pentru refacerea ierbii, animalele fiind trecute pe alta parcela.

Numarul si marimea parcelelor se stabileste in raport de productivitatea pajistei, cu numarul de animale care pasuneaza, perioada de refacere a vegetatiei pe intreg sezon sau ciclu etc.

Modul de dispunere a parcelelor este determinat de configuratia terenului si forma lui geometrica. La un numar de 8 parcele solutiile de impartire recomandate, sunt cele prezentate in figura de mai jos.

• Pasunatul portionat cu gard electric. Aceasta metoda se recomanda pentru pajistile cu productivitate ridicata. Calculul suprafetei ce urmeaza sa fie imprejmuita cu gardul electric se face in functie de productia de iarba si necesarul pentru numarul de animale care pasuneaza.

Astfel, in cazul vacilor de lapte, pentru un necesar de 60 kg iarba pe zi / cap, la o productie de 12.000 kg/ha revine pentru o turma de 20 vaci o suprafata de 60 x 20 – 0,1 ha sau o vaca pentru 50m2  1200

Pasunatul cu gardul electric se poate face in cadrul suprafetelor de pajisti parcelate cu garduri fixe, sau pe suprafete pe care delimitarea se face exclusiv cu gardul electric.

Pentru obtinerea unor rezultate corespunzatoare la instalarea gardului electric se vor respecta urmatoarele norme:

• Pasunatul in benzi. Metoda reprezinta o varianta a pasunatului portionat si consta in atribuirea cu ajutorul gardului electric a unei portiuni din pajiste, sub forma de banda cu latimea de 0,5-1 m in functie de productia de furaj si inaltimea covorului ierbos. Dupa pasunarea portiunii respective, gardul electric se muta pana la atingerea limitei care corespunde benzii stabilite pentru un pasunat. Pentru ca animalele sa poata pasuna linistite este necesar ca fiecare animal sa aiba un spatiu de-a lungul  gardului electric de cel putin 1,5-2 m.

Metoda se recomanda a fi utilizata cu vacile de lapte pe pajistile naturale si semanate cu productivitate ridicata.

Pentru o buna functionare a gardului electric este necesar ca:

  • sarma aflata sub tensiune sa nu ajunga in contact cu iarba sau cu alte obiecte pentru a preveni descarcarea bateriei;
  • priza de pamant a pulsatorului trebuie sa fie instalata pe un sol reavan sau umezit cu apa in jurul stalpului de sustinere al aparatului pentru a se asigura impamantarea instalatiei;
  • respectarea normelor de instalare si de protectia muncii precizate de catre uzina constructoare a instalatiei.

Folosirea gardului electric simplifica dirijarea pasunatului, asigurand o mai buna valorificare a ierbii.

Sistemul intensiv de pasunat presupune repectarea in principal a urmatoarelor reguli:

1.Obisnuirea treptata a animalelor cu iarba de pe pasune, cu ratii de trecere si pasunat moderat in primele zile ale sezonului.

2. Durata pasunatului intr-o parcela sa fie cit mai mica, iar durata de refacere a ierbii dupa pasunat sa fie suficienta.

3. Incarcarea parcelelor sa fie in limite rationale, care se poate realiza prin reducerea duratei de pasunat,  pasunandu-se zilnic portiuni cit mai mici cu incarcare maxima calculate pe baza rezervei de iarba disponibila, delimitata de gardul electric.

4. Fortarea animalelor sa consume integral iarba din parcele pentru a preveni pasunatul selectiv si a asigura o otavire uniforma la ciclurile urmatoare de pasunat.

5. Modificarea incarcarii parcelelor in cursul perioadei de vegetatie in functie de productia de iarba, prin marirea respectiv micsorarea suprafetelor repartizate zilnic animalelor cu ajutorul gardului electric.

6. Compensarea variatiilor sezoniere de crestere a ierbii prin cosirea unor parcele in prima perioada de pasunat si furajarea suplimentara in a doua jumatate a primaverii.

7. Folosirea din plin a perioadei de refacere a ierbii pentru efectuarea lucrarilor de ingrijire a pasunii (imprastierea baligilor, combaterea buruienilor, cosirea resturilor neconsumate, fertilizare faziala etc).

8. Practicarea pasunatului de noapte in timpul caldurilor de vara.

9. Evitarea pasunatului pe vreme excesiv de umeda pentru a evita distrugerea covorului ierbos prin calcare si tasarea excesiva a solului.

10. Asigurarea pe cit posibil in parcela de pasunat a alimentarii permanente cu apa, a umbrarelor forestiere sau adaposturi usoare pentru ocrotire animalelor de arsita verii si frigul din primavara sau toamna.

11. Oprirea din timp a pasunatului, inainte ca animalele sa sufere de lipsa de iarba si mai ales pentru a asigura plantelor timpul necesar de pregatire sa intre bine in iarna.

Share on Facebook