Anul acesta, agricultura a pus umărul la creșterea economică. În 2014, se pare că anul agricol nu va fi la fel de bun, astfel că și avansul produsului intern brut nu va fi la fel de rapid, spun specialiștii. Totuși, chiar dacă prețul grâului va crește, fermieri care nu au spații de depozitare nu vor putea profita de scumpirea boabelor.

Mai mult decât atât, „prețul grâului pe plan local ar putea fi relativ stabil în perioada următoare, dar este posibil ca anul viitor să aducă scumpiri de până la 15%, întrucât, din punct de vedere statistic, este puțin probabilă repetarea anului agricol foarte bun, atât în România cât și la nivel global”, se arată într-o analiză a XTB România.

Ca urmare a recoltei bogate din acest an, preţul grâului este semnificativ mai redus în această perioadă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, și alte țări au înregistrat producții foarte bune, astfel că prețurile s-au redus la nivel mondial.

„Grâul tranzacționat la Bursa de Mărfuri de la Chicago (CBOT) s-a ieftinit cu peste 22% în ultimul an, iar leul este la rândul său cu aproape 5,4% mai puternic față de dolar decât acum un an. Astfel, pe piața locală, prețul de achiziție de la producători este cu aproape 20% mai mic decât anul trecut şi, independent de alți factori, deprecierea prețului ar trebui să se reflecte într-o ieftinire a produselor ce au la bază grâul”, se mai arată în analiza citată.

Fermierii români nu dispun de spații de stocare și depozitare. Dacă ar avea silozuri, nu ar mai fi nevoiți să vândă recolta direct de pe tarla și ar putea să obțină prețuri mai bune.

„Dacă vinzi din combină, nu ai cum să scoți un preț bun. De aceea principala grijă a fermierului trebuie să fie să aibă mijloace de producție și spații de depozitare, dacă vrea să facă profit. Altfel, vinde direct de pe tarla și pierde, pentru că nu obține prețuri bune”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociaților Producătorilor agricoli din România (LAPAR).

Astfel, cei care au vândut din vară au primit prețuri mai mici, comparativ cu cei care vând acum sau păstrează marfa până la primăvară. În luna august, România a exportat în afara Uniunii Europene 9,6% din producția totală de grâu (736.000 de tone) la un preț mediu de 183 euro/tonă. Egiptul, care a importat 181.000 de tone în august, a continuat să fie interesat de grâul românesc, realizând o comandă de 60 de mii de tone în noiembrie, de data aceasta la un preț de 224 euro pe tonă, cu 22,4% mai ridicat.

Mai mult, grâul este mai ieftin în Bulgaria, unde prețurile au ajuns în noiembrie să fluctueze la prețuri sub 180 euro/tonă. De altfel, traderii au putut realiza profituri consistente cumpărând grâu ieftin din Bulgaria în vară, depozitându-l și exportându-l ulterior către țările arabe la prețuri în creștere, conform șefului Asociației Naționale a Grânelor din Bulgaria. Prețuri mai coborâte sunt și în Ungaria, unde la jumătatea lui noiembrie prețul pe bursa de la Budapesta se situa la aproximat 164 euro/tonă, arată specialiștii XTB.

Pe piețele internaționale, prețul grâului a scăzut cu aproximativ 31,8% în ultimele 17 luni, de la un maxim de 9,37 doalri/bușel în iulie 2012 până la 6,39 dolari pe 10 decembrie 2013. Față de acum un an, prețul este cu 22,5% mai jos. În ultimele 6 luni prețul a fost mai alm, oscilând în jurul unui nivel mediu de 6,75 dolari pe buşel. Mișcarea de ieftinire a fost generată inițial de echilibrarea balanței dintre cerere și ofertă  pe final de 2012, urmată de creșterea ofertei anticipate, în prima jumătate a acestui an. Fondurile de investiții și de hedging și-au închis din pozițiile de cumpărare iar investitorii de retail s-au asociat tendinței, mărindu-și volumele pe vânzare. Poziția netă pe vânzare a fondurilor de hedging pe complexul mărfurilor agricole a ajuns la un maxim al anului 2013, potrivit datelor Comisiei de Tranzacţionare Futures a Mărfurilor (CFTC). Pentru grâu poziția netă a celor care mizează pe vânzare a ajuns la 66041 contracte, cea mai mare de când există raportări, din 2006.

Prețul a devenit însă prea mic pentru producători. Franța a preferat să își mărească stocurile interne decât să exporte la prețurile curente, iar exemplul ei ar putea fi luat și de alte țări exportatoare. Grâul a avansat temporar în a doua jumătate a lunii noiembrie, pe seama previziunilor că vremea rece din SUA va afecta recolta de iarnă. Cererea la export pentru produsele americane a devenit mai puternică, avantajată de creșterea prețurilor în Rusia, unul dintre cei primii exportatori la nivel mondial, peste cele din piața internațională. Cumpărătorii au fost astfel îndemnați să găsească surse alternative. Vânzările efectuate de SUA, cel mai mare exportator din lume, pot crește semnificativ. Grâul inspectat pentru export de autoritățile americane este cu 23% mai mult în săptămâna încheiată pe 28 noiembrie, ceea ce ar putea pune presiune negativă pe prețuri. P de altă parte, estimările USDA (Ministerul Agriculturii din SUA) vorbesc de o producție record în sezonul 2013/2014. Dacă se vor confirma estimările de producție și dacă vremea va favorabilă recoltei, o posibilă țintă de preț pentru jumătatea anului viitor se află la 5,5 dolari/bușel, comparativ cu 6,2 – 7 dolari/bușel, intervalul în care oscilează acum prețul grâului la CBOT.

Pentru 2014 estimările ce țin de suprafața cultivată la nivel internațional sunt în creștere de 5 milioane de hectare, până la 225,4 milioane de hectare, cea mai mare suprafață din ultimii 17 ani (International Grain Council). Suprafețele cultivate vor fi mai mari în SUA, UE și China. Un asemenea scenariu ar duce la o scădere în importuri din partea puterii asiatice, care poate influența prin dimensiunea sa balanța cerere/ofertă. Prețul s-ar putea îndrepta astfel spre regiunea de 6 dolari/bușel. Trebuie avut însă în vedere impactul vremii reci din SUA, care, dacă se menține, ar afecta  cultura de iarnă, reprezentând trei sferturi din producția totală din SUA. De asemenea, arată specialiștii XTB, datorită pozițiilor din piață masiv orientate spre vânzare, orice reversare ar aduce o goană după închiderea pozițiilor, instituind o apreciere impulsivă.

Share on Facebook