Romanii il celebreaza maine pe Sfantul Apostol Andrei, Intaiul chemat si Ocrotitorul Romaniei. Peste 700.000 de romani isi vor serba onomastica.
Sfantul Apostol Andrei este originar din Betsaida, orasel pe malul lacului Ghenizaret. Sfantul Apostol Andrei a fost fiul lui Iona, din Galileea, si fratele lui Petru, primul dintre ucenicii lui Iisus. Inainte de a fi Apostol al Domnului, Sfantul Andrei a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Dar, daca a auzit, a doua zi dupa Botezul lui Iisus in Iordan, pe dascalul sau Ioan, aratand cu degetul catre Iisus si zicand: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfantul Apostol Andrei, lasandu-l pe Ioan Botezatorul.
In Evanghelia dupa Ioan sta scris ca Sfantul Apostol Andrei a urmat dupa Hristos, zicand fratelui sau Petru: „Am gasit pe Mesia, care se talcuieste Hristos” (Ioan, 1, 41). Astfel, Sfantul Apostol Andrei l-a urmat pe Hristos.
Dupa Inaltarea Domnului la cer si dupa Cincizecime, Apostolii au tras la sorti unde sa propavaduiasca credinta in Iisus. Sfantului Apostol Andrei i-a cazut sortul sa mearga in Bitinia, Bizantia, Tracia si Macedonia, cu tinuturile din jurul Marii Negre, pana la Dunare si Scitia (adica Dobrogea noastra) si pana in Crimeia.
Sfantul Apostol Andrei a avut un sfarsit de mucenic, fiind rastignit, la Patras, langa Corint, cu capul in jos, pe o cruce in forma de X, careia i s-a spus „Crucea Sfantului Andrei”.
Sfantul Apostol Andrei, Ocrotitotul Romaniei
Ziua de 30 noiembrie, in care se face pomenirea Sfantului Apostol Andrei, cel Intai Chemat, Ocrotitorul Romaniei, a fost consacrata ca zi de sarbatoare legala in care nu se lucreaza prin legea nr. 147 din 23 iulie 2012 adoptata de Senatul Romaniei in 23 noiembrie 2011 si de Camera Deputatilor in 26 iunie 2012, iar apoi promulgata prin decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al Presedintelui Romaniei, potrivit Agerpres.
In sedinta din mai 1995, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca ziua praznuirii Sfantului Apostol Andrei sa fie trecuta in calendarul bisericesc cu cruce rosie, intre sfintii mari ai Ortodoxiei.
Sfantul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul Romaniei, in anul 1997. Ziua praznuirii sale a devenit sarbatoare bisericeasca nationala, ca urmare a Hotararii Sfantului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorita evlaviei poporului drept-credincios fata de Sfantul Apostol Andrei. De asemenea, Sfantul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mantuirii Neamului romanesc.
Traditia si folclorul romanesc amintesc despre prezenta Sfantului Apostol Andrei in partile Dobrogei, mai exact despre popasul facut de Sfantul Apostol Andrei pe teritoriul dregatorilor Cutusun si Dura, in satul Cuzgun, astazi hotarul comunei Ion Corvin, judetul Constanta. In apropierea acelei asezari se afla o padure ce adaposteste doua pesteri, care au servit apostolului si insotitorilor sai drept loc de odihna. Aceste pesteri au devenit lacasuri de cult pentru populatia din zona, iar Pestera Sfantului Andrei este socotita prima biserica de pe teritoriul tarii noastre. In anul 1943, episcopul Chesarie Paunescu al Dunarii de Jos a sfintit pestera. In anul 1990, pe acest loc a inceput ridicarea unei manastiri.
Sfantul Apostol Andrei, traditii si obiceiuri
Prin satele noastre, mai ales in partea Moldovei, se zice ca nu e bine sa te piepteni de ziua Sfantului Apostol Andrei pentru ca te vei intalni cu lupul.
In noaptea Sfantului Apostol Andrei se crede ca lupii incep sa vorbeasca, isi pot misca gatul, devin mai sprinteni, iar oamenii care ii aud afla secrete groaznice, insa aceasta vine la pachet cu aceeasi amenintare: ca vor sfarsi in coltii lupilor.
In ziua Sfantului Apostol Andrei nu se face treaba, caci cel ce va lucra isi va vedea vitele si pasarile sfasiate de animalele de prada sa nu-i atace vitele.
In noaptea Sfantului Apostol Andrei, se zice ca „umbla strigoii” sa fure „mana vacilor”, „mintile oamenilor” si „rodul livezilor”. Spiritele rele si fiarele padurii pot fi insa tinute la distanta si cu ajutorul unor cruci confectionate din ceara de albine sau cu usturoi, cu care se ungeau in trecut usile si ferestrele casei, grajdurile, cotetele. In multe zone se atarnau cununi impletite de usturoi.
Cei care vor sa afle cat de rodnic va fi anul ce se apropie, in noaptea Sfantului Apostol Andrei vor pune in apa crengute de visin sau de mar. Daca acestea vor inflori pana la Craciun sau Sfantul Vasile, vor avea un an bogat si bun.
De asemenea, se mai poate semana grau in noaptea Sfantului Apostol Andrei, iar daca va incolti inseamna ca anul nou va fi bun.
In unele zone rurale, in noaptea Sfantului Apostol Andrei, se aleg 12 cepe, cate una pentru fiecare luna a anului, si vor fi lasate deoparte pana la Craciun. Daca ceapa incolteste, luna pe care o simbolizeaza va fi buna. Daca se strica, luna va fi ploioasa sau secetoasa si holdele vor avea de suferit.
Totodata, se mai spune ca, daca in noaptea Sfantului Apostol Andrei este senin si cald, iarna va fi usoara. Insa, daca cerul e intunecat, cu luna plina, ninsoare sau ploaie, atunci iarna va fi grea, cu troiene mari.
Fetele care vor sa-si afle ursitul ascund sub perna busuioc sfintit in noaptea Sfantului Apostol Andrei, astfel incat chipul acestuia sa le apara in vis. In unele zone, fetele nemaritate apeleaza la „facutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, carbuni incinsi si incantatii magice, sau, la miezul noptii, se uita intr-un pahar cu apa „neinceputa”, scoasa din fantana cu prima galeata de dupa rasarit, asezat pe cenusa, in care lasa sa cada o verigheta sfintita.
In alte parti, se crede ca ursitul se poate vedea daca fata se asaza goala intre doua oglinzi, cu o lumanare in mana.
Se mai spune ca femeile nu mai tes si nici nu mai torc pana la Craciun, ca sa nu starneasca mania Maicii Domnului.
