Toamna aceasta i-a găsit pe fermieri într-o situație deosebită. Recolta din 2013 este bogată, însă prețurile sunt mici și nu acoperă cheltuielile. În plus, seceta amenință campania de toamnă. Știriagricole.ro a stat de vorbă cu specialiști pentru a vă prezenta soluții.
„Nu e apă în sol pentru a pregăti terenul pentru culturile de toamnă. Rapița trebuia deja semănată, dar solul este uscat. se lucrează mai greu”, ne-a explicat Ion Cioroianu, reprezentantul Asociației Fermierilor din România.
Factorul apă este unul dintre subiectele fierbinți pentru agricultura românească în prezent, este de părere profesorul universitar doctor Mihai Berca, cel care a pus și bazele Grupului Agrovet. Astfel, fie că vorbim de lipsa sistemelor de irigații sau de volumul mai redus de precipitații comparativ cu cel din statele vest-europene, fermierii trebuie să găsească variante pentru a combate eficient această problemă, care le amenință recoltele.
„În vest, seceta apare mult mai rar, iar producțiile sunt mai mari”, explică Mihai Berca.
Una dintre soluțiile pe care le au fermierii este să folosească tehnologii care permit efectuarea de lucrări agricole pe verticală, este de părere profesorul Berca.
„Nu e normal să aruncăm brazda dintr-o parte în alta. Procedând astfel, este expusă la uscare o suprafață mai mare. pentru a conserva apa în sol, trebuie folosite tehnologii care permit efectuarea lucrărilor agricole pe verticală”, îi sfătuiește profesorul Berca pe fermieri.
Solul trebuie conservat, avertizează întemeietorul Agrovet. Un cm de humus se formează într-un secol.
O altă opțiune o reprezintă irigațiile. Însă, dacă tehnologiile performante au prețuri exorbitante pentru majoritatea fermierilor români, nici cu irigațiile lucrurile nu sunt chiar atât simple.
„Orice creștere, oricât de mică, a tarifului le energie electrică se vede rapid în costul irigațiilor, deoarece costul generat de consumul de energie electrică reprezintă 80% din cheltuielile unui fermier cu irigațiile”, după cum apreciază Marcel Cucu, de la Organizaţia utilizatorilor de apă Brăila și vicepreședintele LAPAR. De aceea, calendarul de majorare a prețurilor la energie, convenit cu FMI, le dă fiori reci pe spate agricultorilor.
Suprafața irigată din România s-a redus dramatic în ultimii ani, de la peste 3 milioane de hectare în 1989, la circa 141.000 de hectare în 2012. Totodată, consumul de apă pentru agricultură a scăzut de 5 ori în intervalul 1990-2013, potrivit datelor publicate de Administrația Națională Apele Române. Astfel, în intervalul menționat, cerința de apă a scăzut dramatic în agricultură, respectiv cu 7,69 miliarde de metri cubi de apă, de la 9,1 miliarde de metri cubi de apă din anul 1990 la 1,41 miliarde de metri cubi de apă, cât este solicitată în anul 2013.
