Fermele de familie detin in Romania peste 92% din efectivul de bovine la nivelul anului 2014, adica aproximativ 2,1 milioane capete. Gunoiul de grajd produs de aceste efective este in cea mai mare parte depozitat necorespunzator, astfel incat conduce la poluarea surselor de apa si a solului.
In acest sens, este necesar ca fermierii sa respecte o serie de reguli privind depozitarea gunoiului de graj, potrivit unui Ghid elaborat in acest sens de catre Popescu Catalin, Mugurel Cola, Carmen Trica, coordonatorul proiectului fiind Dragos Alexandru.
1. Gunoiul de grajd proaspat trebuie imprastiat pe camp si incorporat in sol prin aratura cat mai repede, pentru a se evita pierderile de azot prin volatilizare; astfel ramane in sol blocat de catre particulele de argila si de humus,urmand ca in timp gunoiul sa se descompuna transformandu-se in humus.
2. Perioadele cand se aplica gunoiul de grajd variaza in functie de perioada cand urmeaza sa fie infiintate culturile, cat mai devreme posibil, in cadrul perioadei de crestere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrientilor de culturi si a minimiza riscul poluarii. In fiecare an, cel putin jumatate din cantitatea de gunoi rezultata in timpul iemii, trebuie imprastiata pana la 1 iulie, iar restul pana la 30 septembrie.
Gunoiul se administreaza de regula toamna, la lucrarea de baza a solului (prin aratura cu intoarcerea brazdei), in conditii meteorologice favorabile, in special pe timp noros si cu vant slab.
3. In timpul administrarii, trebuie evitat ca materialul administrat sa ajunga in sursele de apa, in acest scop fiind necesar sa se evite fertilizarea pe portiunile de teren late de 5 – 6 m, aflate in imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apa sau a altor mase de apa, sa se aiba in vedere conditiile meteorologice si starea de umiditate a solului.
4. Se va evita administrarea gunoiului, ca si a oricarui tip de ingrasamant in urmatoarele situati: pe timp de ploaie, pe timp de ninsoare, cand este soare puternic, pe terenurile cu exces de apa, pe terenurile acoperite cu zapada, solul este puternic inghetat;
5. Aplicarea gunoiului de grajd pe teren aduce bani fermierului prin cresterea productiilor si prin reducerea costurilor cu
ingrasamintele chimice. Aruncarea gunoiului de grajd la groapa de gunoi duce la risipirea banilor.
6. In utilizarea in agricultura a gunoiului de grajd, depozitarea este una dintre cele mai importante faze pentru imbunatatirea si conservarea caracteristicilor pozitive. La constructia depozitelor de balegar solid se va avea in vedere ca acestea sa aiba o baza impermeabila / beton, sa fie prevazuti cu pereti de sprijin si sistem de colectoare a efluentilor, in special a celor ce se produc in timpul ploilor.
Depozitele de stocare trebuie sa fie astfel construite, incat sa se evita orice risc a unei astfel de poluari. Cu exceptia unor cazuri speciale, depozitele trebuie sa aiba o capacitate care sa asigure stocarea pentru o perioada de minim 4 luni (17-18 saptamani).
7. In cadrul aplicarii ingrasamintelor pe terenuri inclinate exista un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafata, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (in special permeabilitatea pentru apa), sistemul de cultivare, amenajarile antierozionale si in mod deosebit cantitatea de precipitatii. Riscul este maxim cand ingrasamintele sunt applicate superficial si urmeaza o perioada cu precipitatii abundente.