Un studiu realizat la iniţiativa WWF-România arată că 86% din români consideră caviarul o delicatețe, însă două treimi din respondenții care ştiu câte ceva despre sturioni nu sunt conştienţi că aceşti peşti trebuie omorâţi pentru a se obţine icrele negre.
Cercetarea mai arată că majoritatea românilor (87%) nu ştiu să facă diferenţa între caviarul legal şi cel ilegal. Din cei chestionați, 86% consideră caviarul o delicatețe, iar mai mult de jumătate din respondenți ar consuma caviar sau produse din carne de sturion dacă ar avea ocazia.
Totodată, 66% dintre cei care ştiu despre sturioni nu sunt conştienţi că aceşti peşti trebuie omorâţi pentru a se obţine faimoasa delicatesă, în timp ce, în aceeaşi proporţie, consideră comerţul cu caviar ca fiind o ameninţare la adresa sturionilor sălbatici. Pe de altă parte, 87% dintre cei care au răspuns la întrebările studiului realizat de compania de cercetare Ipsos au menţionat că nu pot sau nu ştiu să facă diferenţa între caviarul legal şi cel ilegal, iar 6% consideră că este suficient ca acest produs să fie cumpărat de la un magazin pentru a fi legal.
Cercetarea, care a fost efectuată pe un eşantion de 500 de persoane din România, a fost realizată la iniţiativa WWF-România, în vederea promovării proiectului Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!”. În vederea conservării sturionilor din Dunăre, WWF- România a demarat acest proiect, prin care se doreşte supravieţuirea, pe termen lung, a acestor specii cu valoare naturală şi economică ridicată. Proiectul reprezintă o contribuţie majoră la protejarea biodiversităţii europene.
România şi Bulgaria deţin, încă, singurele populaţii viabile de sturioni sălbatici din Europa, dar care sunt în pericol de dispariţie din cauza pescuitului excesiv şi a comerţului ilegal cu caviar. În cele două state atât pescuitul, cât şi comerţul cu caviar provenit de la sturionii sălbatici nativi sunt interzise în baza unei legislaţii ce se află în vigoare până la sfârşitul anului 2015. Totodată, comerţul internaţional cu caviar sălbatic din stocurile comune, cum ar fi Marea Caspică sau Dunăre, nu este permis.
Din anul 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate în conformitate cu Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice (CITES). În momentul de faţă, în apele teritoriale româneşti ale Dunării sunt cunoscute patru specii de sturion, respectiv: cega, morunul, nisetrul şi păstruga.