Utilizarea necontrolata a antibioticelor in ferme a dus la rezistenta la antibiotice. Astfel, probioticele devin rapid unul dintre ultimele instrumente ramase la indemana producatorilor.
Uniunea Europeana a trecut la inasprirea restrictiilor privind utilizarea antibioticelor in sectorul zootehnic. Masurile sunt luate deoarece a crescut rezistenta la antibiotice atat in ferme, cat si in randul copiilor si a adultilor.
Bacterii care puteau fi usor distruse cu antibiotic mai slabe au devenit imune la tratamente complexe. Cercetatorii nu reusesc sa descopere noi antibiotic la fel de repede pe cat reusesc bacteriile sa dobandeasca rezistenta la antibioticele cunoscute. Asa se explica de ce oamenii mor in urma infectarii cu bacterii.
Rezistenta la antibiotice duce la boli grave
Utilizarea necontrolata a antibioticelor in ferme duce la rezistenta la antibiotice. Daca un animal este tratat cu antibiotic, iar carnea lui este consumata de copii si adulti, atunci antibioticul trece in organismal uman. Asa dobandim si noi rezistenta la antibiotice, iar o banala infectie bacteriana devine imposibil de controlat.
Dejectiile animalelor tratate cu antibiotice polueaza apa si solul.
Solutii pentru rezistenta la antibiotice
Una dintre solutiile la rezistenta la antibiotic este utilizarea probioticelor. Dar preturile prohibitive continua sa le impiedice adoptarea, potrivit lui Todd Callaway, expert in microbiologie la departamentul de stiinte animale si lactate de la Universitatea din Georgia si coautor al unui studiu care a explorat potentialul probioticelor de a imbunatati durabilitatea industriei avicole.
Pe fondul ingrijorarii tot mai mari cu privire la rezistenta bolilor la antibiotice, UE si-a intensificat eforturile de reducere a utilizarii antimicrobienelor prin intermediul politicii alimentare emblematice a UE, strategia Farm to Fork (F2F), care are ca scop reducerea vanzarilor globale de antimicrobiene in UE pentru animale de crescatorie si in acvacultura cu 50% pana in 2030.
Dar, pe masura ce utilizarea antibioticelor devine mai restrictiva, exista o „noua nisa ecologica in efectivele de pasari pe care agentii patogeni le pot ocupa”, respective probioticele, dupa cum explica Todd Callaway.
Probioticele sunt microorganisme vii despre care se crede ca ofera beneficii pentru sanatate atunci cand sunt consumate, in general prin imbunatatirea sau restabilirea microbiomului intestinal. Astfel, probioticele pot sa ajute in lupta cu rezistenta la antibiotice.
Probioticelor si sanatatea umana
Recent, s-a facut multe descoperiri referitoare la potentialul probioticelor in sanatatea umana, rezultand un boom al bauturilor si alimentelor fermentate, inclusiv kombucha si kimchi, precum si suplimente probiotice.
Dar beneficiile probioticelor depasesc cu mult utilizarea umana, a declarat Callaway pentru EURACTIV intr-un interviu. Cercetatorul a subliniat ca abordarile generice de tip probiotic in cresterea animalelor pot „adesea functiona aproape la fel de bine sau la fel de bine ca si antibioticele”.
Pe langa faptul ca a contribuit la reducerea utilizarii antibioticelor, Calloway a subliniat ca mentinerea unei flore intestinale „sanatoase” are o serie de beneficii demonstrabile privind bunastarea animalelor si siguranta alimentelor. Printre acestea se numara si rate de crestere imbunatatite, absorbtia nutrientilor si functia de bariera intestinala.
In plus, utilizarea probioticelor prezinta riscuri minime, a subliniat el.
„Majoritatea fermierilor sunt in regula cu ideea de a adauga o bacterie noua, pentru ca stiu ca animalele lor sunt pline de bacterii – adaugati una dintr-o populatie de 100 de milioane. Deci este o propunere de risc foarte scazuta”, a declarant Todd Callaway, pentru EUROACTIV.
Preocupari privind biosecuritatea in ferme
Utilizarea probioticelor este, de asemenea, deosebit de importanta, avand in vedere planurile Comisiei Europene de a elimina treptat utilizarea custilor pentru animalele din ferme pana in 2027. Cercetatorul a subliniat ca acest lucru ridica o serie de preocupari privind biosecuritatea si controlul bolilor in ferme.
„Va fi unul dintre putinele instrumente care ne-au mai ramas”, a spus el.
Ideea privind utilizarea probioticelor in ferme nu este una noua. Totusi, a fost preferata utilizarea antibioticelor pe scara larga, pentru ca erau mai ieftine decat probioticele. Acest lucru a determinat rezistenta la antibiotice.
Bariere in utilizarea probioticelor
Dar, in timp, oamenii de stiinta au rafinat si standardizat tehnicile de productie pentru a produce culturi probiotice mai consistente. Cu toate acestea, pretul continua sa fie o bariera majora pentru absorbtia lor.
Probioticele sunt mai scumpe pentru ca nu se produc la fel de simplu ca antibioticele sintetizate chimic. Todd Callaway a oferit exemplul unui studiu, care a explorat suplimentarea dietelor puilor de o zi cu probiotice.
Acesta este un concept cunoscut sub numele de „excludere competitiva” prin care intestinul steril este colonizat cu tulpini „sanatoase” de bacterii, care combat bacteriile patogene. Acest schimb de antibiotice cu probiotice pentru a elimina rezistenta la antibiotice s-a dovedit a fi extrem de efficient.
Insa utilizarea probioticelor este de cateva ori mai scumpa decat folosirea antibioticelor. Acest lucru i-a determinat pe crescatorii de pasari sa foloseasca deseori probioticele ca ultima solutie, mai degraba decat sa foloseasca o strategie probiotica consistenta.
„Cand companiile au o multime de pasari imbolnavite cu Salmonella, vor incerca tot ce stiu. Cand acest lucru nu functioneaza, renunta si aduc cultura de excludere competitiva, care ajuta pasarile pana cand trec testul”, a explicat omul de stiinta.
Dar, odata ce numarul pasarilor bolnave scade, crescatorii revin la practica deja consacrata si care duce la rezistenta la antibiotice.
Ca atare, trucul este acum de a gasi o modalitate de a incuraja utilizarea de rutina a probioticelor pentru a mentine utilizarea antibioticelor cat mai redusa posibil.
Callaway a subliniat, de asemenea, lipsa de reglementare ca o bariera pentru adoptarea probioticelor. El a indicat schimbul deschis de informatii si date ca o modalitate de a asigura calitatea produselor de pe piata.