În urma cercetărilor științifice efectuate pe parcursul unei jumătăți de secol, fermierii moldoveni au revoluționat agricultura tradițională cultivând cu succes sorizul, cunoscut sub denumirea de „orez moldovenesc” și sorgul zaharat asemănător trestiei de zahăr.

Sorgul este o plantă africană, care a fost adaptată perfect condițiilor climaterice din R. Moldova și, în urma cercetărilor științifice pe parcursul a unei jumătăți de secol, au fost obținuți hibrizi unici în lume. Astfel, revoluționarea agriculturii tradiționale pe dealurile din satul Ustia, din raionul Dubăsari,a dus la apariția culturilor de soriz, cunoscut ca „orez moldovenesc”, sau sorgul zaharat asemănător trestiei de zahăr.

Ion Gurițanu spune că, după ce a făcut studii în agronomie cu 22 de ani în urmă, nu s-a mai despărțit de agricultură.

Visul lui Ion Gurițanu – revoluționarea agriculturii tradiționale

Întreprinderea pe care o reprezintă a reușit să obțină înregistrarea, în catalogul culturilor noi, a sorizului care, în opinia sa, reprezintă o adevărată mină de aur pentru economia din R. Moldova, dar și pentru cei care își doresc să se alimenteze sănătos.

„În urmă cu patru ani am izbutit să trecem toate etapele pentru a cultiva orezul moldovenesc, care a reușit să bulverseze tot ce știam noi despre potențialul agriculturii din R. Moldova. Să nu vă așteptați să vedeți terenuri inundate sau o mulțime de muncitori care să îngrijească această cultură, cum este în China.

Orezul moldovenesc este o cultură „ambițioasă” care nu se lasă doborâtă de secetă și o creștem ecologic fără să utilizăm fertilizanți și ierbicide. Adevărul e că nici nu există așa ceva pentru aceste plante. Produsul obținut este fără gluten și, pe lângă boabele care au aceleași calități ca și orezul obișnuit, poate fi obținut și grișul sau făina din orez”, a menționat agricultorul.

Revoluționarea agriculturii tradiționale. Orezul moldovenesc „bate” orezul oriental

Orezul moldovenesc a fost cultivat în acest an pe 60 de hectare, productivitatea la hectar este de până la șapte tone, iar buruienile sunt îndepărtate mecanic sau manual. Pentru prima dată s-a reușit prelucrarea boabelor și ambalarea lor, iar Ion Gurițanu susține că orezul moldovenesc este mult mai sănătos pentru consum decât cel obișnuit.

„Orezul care este adus la noi este tratat cu multe chimicale și puțini știu că în țările sărace acest produs adus din Orient este de cea mai proastă calitate. Orezul nostru este puțin cunoscut, însă deja țările vecine sunt foarte interesate de această „invenție” și spun că este o performanță la care mulți doar au visat. Și prețul oferit este cu mult mai mic, de 2,5-3 lei pe kilogram. Sorizul mai poate fi folosit și la hrana păsărilor și animalelor. De exemplu, găinile hrănite cu aceste boabe fac mai multe pe parcursul anului. Cred că, dacă vom promova intens acest produs pe care îl găsești doar la noi, atunci nu am mai fi nevoiți să importăm orez și chiar am ajunge să-l exportăm, pentru că ar face o concurență serioasă celui adus din Asia”, se arată convins agronomul moldovean.

Revoluționarea agriculturii tradiționale. Trestia de zahăr din Ustia 

O altă sursă de mândrie pentru agricultorul moldovean este sorgul zaharat care este practic identic cu trestia de zahăr. Această cultură crescută în R. Moldova este și o adevărată sursă de energie regenerabilă care ar reduce „cât ai zice pește” consumul de combustibil din R. Moldova.

„Imaginați-vă că în anii cei mai secetoși porumbul nu rodise practic deloc, iar sorgul zaharat avea o înălțime de peste patru metri și era verde-verde, că ne minunam cu toții. Zahărul din tulpini are o concentrație de 18%, mai mare decât a sfeclei de zahăr, iar acum s-a reușit producerea siropului care poate fi utilizat eficient la procesarea fructelor și legumelor. Se poate de obținut o producție de peste 100 de tone de masă verde la hectar”, a declarat Ion Gurițanu.

Orezul moldovenesc și trestia de zahăr pot revoluționa agricultura tradițională

Problema cea mai mare cu care se confruntă producătorul moldovean este promovarea slabă și faptul că este dificil de scos aceste culturi din anonimat, ceea ce duce la lipsa unei piețe de desfacere.

Ion Gurițanu spune că produsele sunt vândute doar celor care au auzit, accidental, de plantele noi, în depozitul întreprinderii fiind stocate circa opt tone de orez moldovenesc.

Potrivit agronomului, R. Moldova poate da lovitura la nivel mondial cu aceste plante și, dacă se va conștientiza importanța acestor descoperiri, atunci moldovenii ar fi martori la un boom economic și ar avea parte de standarde înalte de viață.

Orezul moldovenesc și trestia de zahăr pot asigura surse alternative de producere a energiei electrice

„Părintele” și „inventatorul” orezului moldovenesc și al trestiei de zahăr specifice R. Moldova este savantul Gheorghe Moraru. Potrivit omului de știință, sorgul este o soluție magică și salvarea economiei din R. Moldova, mai ales în această perioadă, când efectul încălzirii globale, al poluării, crizei alimentare și al scumpirii carburanților este atât de mediatizat.

Autorul celor doi hibrizi unici în lume spune că din soriz și sorg zaharat se pot obține, pe lângă orez și zahăr mult mai ieftin și mai sănătos, care ar asigura 100% din consumul necesar R. Moldova, și amidonul căutat în toată lumea, biocombustibil, bere, alcool alimentar, materie primă pentru lucrări împletite, furaje și nutrețuri cu o bogăție alimentară superioară.

De asemenea, savantul mai spune că sorgul zaharat absoarbe bioxidul de carbon din atmosferă, fiind mai eficient chiar și decât pădurile, iar prețul combustibilului ecologic obținut ar fi de două ori mai mic decât al benzinei.

„Cu deșeurile de pe un hectar de sorg am putea obține 25 de mii de kW, ceea ce ar însemna că am asigura energia electrică necesară unui sat întreg, pentru o perioadă de 24 de ore. Dacă am da importanța necesară acestor culturi, am fi boieri”, a declarat Gheorghe Moraru.

Rădăcinile sorgului în R. Moldova

Creșterea sorgului pentru boabe și mături pe meleagurile R. Moldova a fost atestată documentar în secolul XVIII, fiind cunoscut ca mălai turcesc. Experții susțin, însă, că strămoșii moldovenilor l-au cultivat din cele mai străvechi timpuri, dovadă fiind boabele carbonizate de sorg găsite de arheologi în zona istorică a Orheiului Vechi.

Alcoolul etilic din sorg zaharat a fost obținut, în condiții industriale, în 1902, în Olănești, Ștefan Vodă. Până în anul 1940, obţinerea siropului zaharat din sorg devenise o tradiţie, în special pentru nemţii stabiliţi în Basarabia. Aceştia comercializau în butoaie de lemn surplusurile de produs zaharat, numit miere de sorg, de la ţăranii din zonele de Codru şi de Nord. Cele mai mari suprafețe cu sorg, în R. Moldova, au fost cultivate în 1974, fiind înregistrate circa 34,5 mii de hectare.

Sursa: ziarulnational.md

Share on Facebook