De aproape 20 de ani, Cecilia Istrate produce cu migală cașcaval, telemea și alte bunătăți obținute din lapte fără conservanți sau alte chimicale.

De la an la an, ferma Istrate a crescut. În 2011, microferma asociației familiale „Istrate” din satul Fundata, județul Brașov, a avut şansa ca, prin fundația Slow Food pentru Biodiversitate, să își prezinte produsele, specifice zonei de sud-est a Transilvaniei, brânza de burduf păstrată în scoarță de pin, la cel mai mare târg gastronomic al producătorilor tradiționali din lume. Atunci, ferma Istrate avea 600 de oi și 30 de vaci.

Astăzi, în ferma familiei Istrate din Fundata cresc 1.500 de oi și alte 100 de capete de vaci. Din laptele de la animalele păscute pe islaz, fermierii fac cașcaval, brânză de burduf, telemea, urdă cu mărar sau caș dulce. Cum piața este invadată de brânză fără un strop de lapte, Cecilia Istrate s-a decis să obțină atestatul de produs tradițional pentru marfa sa, care arată că produsele sunt de calitate și că se respectă cu strictețe rețeta învățată de la bunici.

La început a fost descurajată de alți producători care i-au spus că parcurgerea procedurilor de atestare o vor lăsa cu buzunarul gol.

„Pentru atestare ai nevoie în special de buletinele de analiză sanitară-veterinară, pe care oricum trebuie să le faci, dacă vrei să vinzi și care te protejează de clienți care te acuză că i-ai îmbolnăvit. Am fost în situația în care au cumpărat de la mine și de la alții și apoi au venit autoritățile să mă verifice, pentru că ajunsese omul la doctor. Având toate în regulă, am putut dovedi că nu s-a îmbolnăvit clientul de la marfa mea. Dacă respecți clientul și îi vinzi produse de calitate, el revine”, ne-a spus Cecilia Istrate.

Însă, respectarea rețetelor și obținerea unor produse naturale implică și costuri mai mari de producție, astfel că și prețurile produselor tradiționale sunt mai mari față de alte celor fabricate industrial.

„Mulți ne critică pentru că e brânza mai scumpă decât carnea. Dar, pentru carne, procesarea este mai scurtă. Pentru cașcavalul afumat, trebuie să mulgi oaia, iar perioada de lactație este scurtă. Apoi pui laptele la prins, iar apoi cașcavalul zvântat bine se afumă cu fum rece cu lemn de salcie, ca să îi dăm aroma specifică și nu e ușor. Dacă îl afumi prea mult, devine amărui. Pusul la fum se face numai în zile fără vânt, iar pentru culoare punem în foc și o mână de mălai, ca să prindă crusta specifică”, ne-a explicat producătoarea.

După ce a obținut noile atestate pentru șase produse tradiționale, Cecilia Istrate a depus dosare pentru alte șase produse, care sunt în curs de evaluare la Ministerul Agriculturii.

Noile reguli de atestare a produselor tradiționale impuse de Ministerul Agriculturii sunt mult mai stricte față de cele care existau până acum, astfel că se garantează calitatea acestora. Pe vechea legislație au fost atestate circa 4.400 de produse, iar acum au obținut atestatele aproximativ 200 de produse.

Vechile atestate sunt valabile până la 30 noiembrie 2014, însă procesul de atestare în baza noilor reglementări este continuu, astfel că noi produse pot fi certificate și după acest termen. Atestatul de produs tradițional este o garanție că marfa cumpărată este de calitate.

Share on Facebook