În urmă cu 23 de ani, Ioan Neagoș a pus bazele unei societăți de prelucrare a laptelui, Carmo-Lact Prod SRL, a obținut fonduri europene nerambursabile prin intermediul a cinci proiecte și atestate de rețetă consacrată pentru patru produse, preparate cu lapte românesc.
În prezent, pe lângă fabrica unde se realizează toate produsele sub brandul „Monor”, are o fermă de vaci care asigură materia primă pentru fabrică și o fermă vegetală. Își dorește să continue investițiile și să atragă alte fonduri europene, pe lângă cele cinci proiecte desfășurate deja.
Ioan Neagoș, din localitatea Monor, județul Bistrița, este unul dintre producătorii care au demarat deja procedura de obținere a certificatului pentru patru produse realizate după rețete consacrate. Pe 1 aprilie 2015, reprezentaţii Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa – Năsăud au înmânat cele 4 atestate pentru produsele obţinute conform reţetelor consacrate producătorului S.C. Carmo – Lact Prod S.R.L. din localitatea Monor.
O rețetă consacrată reprezintă o tradiție a poporului român care s-a perpetuat, rețetă care poate să aibă mai bine de 30 de ani, până la 100 de ani sau chiar mai mult. În opinia producătorului, toți cei din domeniu ar trebui să utilizeze rețete făcute doar cu lapte românesc, ajutând astfel piața locală. Mai mult, aceste produse din rețete consacrate vor putea fi identificate cu ușurință de către consumatori.
„După certificare, există o siglă pe care ai dreptul să o pui pe produsul respectiv și cred că, în felul acesta, conștientizăm consumatorul român să cumpere astfel de produse, fiind vorba nu numai de rețete consacrate, ci și de produse făcute în România din lapte românesc“, a declarat Ioan Neagoș, directorul general al fabricii Carmo-Lact, citat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală.
Pe lângă cele patru rețete consacrate, producătorul bistrițean ar mai dori să realizeze și produse ecologice din lapte, cum ar fi chefirul și cașcavalul, deoarece există deja două puncte de colectare certificate care predau lapte ecologic.
Societatea Carmo-Lact Prod SRL, înființată în anul 1992, având ca profil colectarea și procesarea laptelui, are 300 de angajați. Investițiile au fost constante și au vizat mai toate domeniile.
„Din 1992, nu am făcut altceva decât să investesc absolut toți banii pe care i-am făcut. Ne-au ajutat două lucruri: unul că pe timpul președintelui Iliescu, timp de cinci ani, datorită unei legi, nu plăteai nicio taxă și impozit la stat pe profitul reinvestit. Pe urmă, au venit fondurile europene. Acum lucrăm la al cincilea proiect. Deja sunt în discuție cu o firmă de specialitate din București, pentru a reînnoi utilajele în fabrică pentru a mări capacitatea de producție – o investiție în
jur de aproape un milion de euro. Mi se pare că este ultimul pe SAPARD”, ne-a spus Ioan Neagoș, mecanic de profesie, care a decis după Revoluția din 1989, când era președinte de cooperativă în zona respectivă, să pună bazele unei afaceri.
Societatea este în prezent și unul dintre cei mai mari producători de produse lactate din țară. Unitatea dispune de două secții de procesare, una pentru producția de produse proaspete (capacitatea fiind de 40.000 l/zi) și alta pentru producția de brânzeturi (cu o capacitate de 50.000 l/zi), care includ o linie de ultrafiltrare, una de microfiltrare și o stație de epurare ce asigură epurarea chimică și biologică.
Ferma de vaci asigură materia primă pentru procesare Societatea Carmo-Lact continuă în prezent una dintre cele mai vechi tradiții românești, aceea de creștere a animalelor.
„Ferma, care este condusă de asociatul meu, medicul veterinar Eugen Creoșteanu, a început să ne ofere satisfacții începând de anul trecut, din toamnă, pentru că am ajuns la un număr de animale suficient de mare ca ferma să fie rentabilă. Astăzi mulgem peste 35 de litri de lapte pe cap de vacă. Nu știu să se realizeze o astfel de producție în România”, a specificat Ioan Neagoș.
Investiția a fost demarată în urmă cu patru ani și, în prezent, ferma din județul Bistrița are un efectiv total de taurine de 1320 de capete, din care peste 550 vaci de lapte care sunt mulse. Idealul dorit este de 600 de vaci la muls, pentru ca ferma să fie cât mai profitabilă. Cantitatea obținută este de peste 20.000 de litri de lapte pe zi și asigură materia primă pentru fabrică.
Lapte de calitate, produse de calitate
Dacă pentru unii producători alegerea furnizorilor e o adevărată provocare, pentru cei de la Carmo-Lact lucrurile par a fi simple. Un prim avantaj este reprezentat de faptul că au propriile vaci de lapte. Al doilea, că au un sistem de colectare bine pus la punct. Dacă în 1992 lucrau cu peste 7.000 de fermieri, în prezent numărul furnizorilor a mai scăzut ajungând la puțin peste 4.000.
„Lumea a conștientizat faptul că trebuie să predea un lapte de calitate, sub 100.000 de germeni, sub 400.000 de celule somatice. Cu punctele de colectare puse la punct, cu instruirea colectorilor de lapte, am ajuns la performanță. De altfel, nici nu se mai colectează lapte dacă nu se îndeplinesc condițiile impuse de comunitatea europeană. Este multă muncă și ne bucurăm că oamenii au conștientizat faptul că trebuie să aducă laptele curat și chiar este un lapte foarte bun”, spune Ioan Neagoș.
Prețul produselor finite, influențat de mulți factori ce nu țin de producător
Legat de prețul produsului la raft, despre care anumite voci susțin că e mult prea mare, Ioan Neagoș spune că e o problemă destul de complexă, ce ține de mai mulți factori. De exemplu, societatea pe care o reprezintă lucrează peste 1.200 de hectare de teren, dar calitatea pământului din zonă este destul de slabă.
„Trebuie să cheltuiesc foarte mult cu pământul ca să am o producție mulțumitoare și totuși am obținut anul trecut peste 6000 de kilograme de grâu la hectar și peste 5.000 de kilograme la porumbul boabe, iar la porumb siloz am obținut 38 de tone la hectar. Este pentru prima dată când am ajuns la performanțele acestea, după ani de zile de când am învârtit pământul și l-am îngrășat”, povestește fermierul.
Un alt aspect al prețului ce nu poate fi controlat de producător îl reprezintă adaosurile ulterioare.
„Prețul care pleacă dintr-o fabrică mai primește încă 50% adaos. 24% este TVA, 25% este pus de comerciant și se mai pune încă 50% la prețul acesta. La laptele de consum la carton, numai ambalajul este 0,40 de bani. Pentru o cutie trebuie să fie 4 – 5 culori, iar costurile de fabricație sunt extrem de mari. Toate lucrurile acestea contribuie la un preț mare pe kilogramul de produse ieșite dintr-o fabrică. Nu mai vorbesc de taxe și impozite. Pe taxa de stâlp la fermă plătim foarte mulți bani. De anul trecut, pe toate betoanele pe care le-am turnat – într-o fermă zootehnică în care sunt mii de metri cubi –, pentru că am făcut o fermă care să arate și bine, un adăpost de 5 stele, o să fie o taxă. Toate lucrurile acestea trebuie să se regăsească în prețul produsului, că altfel intri în faliment”, a precizat Ioan Neagoș.
Eliminarea cotelor de lapte, o provocare pentru crescători
Eliminarea cotelor de lapte de la 1 aprilie 2015, pe lângă embargoul cu Rusia, este una dintre cele mai mari temeri ale crescătorilor de vaci de lapte. Ca o confirmare, producătorul bistrițean spune că a primit propuneri să achiziționeze lapte la prețuri foarte mici.
„Deja am oferte de lapte extrem de ieftin. Dacă anul trecut pe timpul acesta era 0,52 de eurocenți litrul la laptele adus de afară, acum am ofertă și la 0,27 de eurocenți. De altfel, noi, începând cu 21 martie, am coborât aproape toate prețurile și chiar i-am anunțat pe colaboratorii noștri să facă acest lucru pentru a putea face față la invazia de produse care va fi în viitorul apropiat. Aici sunt puțin îngrijorat pentru fermierii care dețin până la 10 vaci, a căror subvenție va fi prea mică pentru a putea face față pe piața laptelui. Din păcate, oamenii nu au lucrat la genetică și s-au mulțumit cu ce au avut”, menționează fermierul, care nu are temeri însă în ceea ce privește viitorul afacerii sale, datorită subvențiilor pe care le va primi.
„Înțeleg că se va da subvenție pe tona de lapte aproximativ 190 de lei. Până la 250 de capete pentru vaci de reproducție înscrise în Registrul Genealogic de producție se mai dau 250 de euro. Cu siguranță că cei care au ferme performante, înscrise în Registru, vor supraviețui. Sigur că mai este subvenție și pe terenul agricol”, a completat el.
Una dintre soluții, pentru a rezista pe această piață europeană, este realizarea de produse de înaltă calitate, având în vedere că materia primă există la nivelul întregii țări. Astfel că, produsele realizate după rețete consacrate pot fi un răspuns pentru cei mai mulți producători din țară.
