Viticultorii pot obține finanțări nerambursabile pentru restructurarea şi reconversia podgoriilor, prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol (PNS) 2014 – 2018, sau pentru înființarea sau înlocuirea de plantații pentru struguri de masă, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, submăsura 4.1 „Investiții în ferme”.

În cazul PNS, beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producători viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile. Operaţiuni eligibile sunt:

Măsura de restructurare/reconversie cuprinde următoarele activităţi:

  1. Reconversia soiurilor, care constă în schimbarea soiurilor existente în cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clone din aceste soiuri. Reconversia se realizează prin plantare pe acelaşi amplasament ori pe alt amplasament echivalent ca suprafaţă de viţă-de-vie pentru struguri de vin;
  2. Reamplasarea parcelelor, care constă în plantarea parcelelor viticole amplasate în condiţii nefavorabile pe alte amplasamente care conferă condiţii climatice şi pedologice favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe;
  3. Modernizarea exploataţiilor viticole, care reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care conduc la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea calităţii produselor vitivinicole.

Reconversia soiurilor şi reamplasarea parcelelor se realizează pe baza unor drepturi de replantare rezultate în urma defrişării parcelelor viticole şi drepturi de plantare provenind de pe o rezervă.

Măsurile eligibile aferente restructurării şi reconversiei care vor fi finanţate prin PNS 2014 – 2018 vor fi următoarele:

1. Pentru reconversia soiurilor:

  • proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori;
  • instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj.

2. Pentru reamplasarea parcelelor:

  • defrişare, proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori;
  • instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj.

3. Pentru modernizare:

  • proiectare, instalare/înlocuire sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj;
  • modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semi-înaltă şi înaltă;
  • modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a 3 rânduri de sârme, din care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor.

PNS: Finanţarea măsurii

Sprijinul  financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă şi nu depăşeşte 75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de restructurare/reconversie. Sumele forfetare acordate ca sprijin financiar alocat din fonduri U.E. se stabilesc pe baza unui calcul corect şi foarte clar al fiecărui tip de operaţiune. Baza de calcul este furnizată de devizul de cheltuieli pe categorii de lucrări, aferente înfiinţării plantaţiei viticole, deviz fundamentat de Laboratorul de Tehnologia culturii viţei-de-vie din cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească din România, care este apoi aprobat de Institutul de Economie Agrară din cadrul Academiei Române. Devizul include nivelul sumelor tuturor lucrărilor manuale şi/sau mecanice aferente înfiinţării plantaţiei viticole, utilizând normele specifice, tariful pe unitate precum şi manopera aferente lucrărilor de înfiinţare.

În cazul PNDR – submăsura 4.1 „Investiții în ferme”, se acordă fonduri nerambursabile în proporţie de 30% până la maximum 90% din valoarea proiectului. Beneficiarii care vor utiliza material săditor românesc vor primi punctaj suplimentar.

„Solicitantul își propune prin proiect sau demonstrează că obține/dezvoltă la nivelul exploataţiei agricole şi prevede în cadrul documentației tehnico‐economice că va păstra şi dezvolta nucleul de soiuri autohtone pe toată durata de implementare a proiectului. În vederea calculării punctajului aferent acestui criteriu de selecţie, se va specifica, în cadrul Studiului de fezabilitate, suprafaţa de teren afectată  obţinerii soiurilor autohtone, după implementarea proiectului  şi dimensiunea economică (SO) afectată  acestora. De asemenea se vor evidenţia în cadrul prognozelor economico‐financiare operaţiunile aferente”, se precizează în Ghidul Solicitantului, publicat de AFIR.

Dacă va respecta acest principiu, beneficiarul poate obține maximul 5 puncte, din cele 30, cât e punctajul minim necesar.

În acest context, ȘtiriAgricole.ro vă prezintă informații privind soiurile de viță de vie omologate de unitățile de cercetare din România.

Soiuri de viță de vie omologate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească

SOIURI PENTRU STRUGURI DE MASĂ

Soiul de struguri de masă Roz Românesc

Caracteristici:

  • Epoca de maturare: VII (15 – 30 octombrie)
  • Struguri mijlocii-mari (280-420 g), cu boabe inserate mijlociu lax pe ciorchine.
  • Bobul este mare (4.8-6.3 g) de formă sferică, cu pieliţa de culoare roz-roşietică, de grosime mijlocie, uşor aderentă la pulpă şi acoperită cu un strat uniform de pruină.
  • Pulpa este de culoare galben-verzuie, suculentă, echilibrată, semicrocantă şi gust dulce acrişor plăcut.
  • Greutatea strugurelui (g): 280-420
  • Greutatea bobului (g/calificativ): 2,2
  • Compoziţia mustului:
      • Zahăr – 132-156 g/l
      • Aciditate – 5,4-6,1 g/l H2SO4
  • Producţia: medie –18,7-24 tone/ha

SOIURI PENTRU STRUGURI DE VIN

Soiul de struguri de vin Negru Aromat

Caracteristici:

  • Epoca de maturare: V-VI (20 septembrie-15 octombrie)
  • Bobul este mic, sferic, având pieliţa de culoare neagră-albăstruie, groasă, neaderentă la pulpă cu pruină intensă.
  • Pulpa este verzuie, zemoasă, cu gust plăcut, aromat (tămâios)
  • Structura strugurilor:
      •  Greutatea strugurelui (g): 131
      •  Greutatea bobului (g/calificativ): 1,5
  • Compoziţia mustului:
      •   Zahăr – 220 g/l
      •   Aciditate – 4,8 g/l H2SO4
  • Producţia: medie – 16 tone/ha

 

Soiul de struguri de vin Olivia

Caracteristici:

  • Epoca de maturare: IV – V (10-30 septembrie)
  • Strugurele este mic, cilindro-conic, uniaripat, bobul este mic , sferic, pieliţa de culoare neagră, groasă, cu pruină intensă.
  • Pulpa este zemoasă, cu gust plăcut
  • Structura strugurilor:
      •  Greutatea strugurelui (g): 111
      •  Greutatea bobului (g/calificativ): 1.2
  • Compoziţia mustului:
      •   Zahăr – 202 g/l
      •   Aciditate – 4,5 g/l H2SO4
  • Producţia: medie – 9,3 tone/ha

Soiul de struguri de vin Valeria

Caracteristici:

  • Epoca de maturare: a II-a – a III-a (10-31 august)
  • Strugurii sunt mijlocii ca mărime și compactitate, de formă cilindro-conică;
  • Bobul este de mărime mijlocie, sferic, cu pielita de culoare verde-gălbuie, ruginie pe partea însorită.
  • Structura strugurilor:
      • Greutatea strugurelui (g): 217
      • Greutatea bobului (g/calificativ): 2,41
  • Compoziţia mustului:
      •   Zahăr –177 g/l
      •   Aciditate – 5,2 g/l H2SO4
  • Producţia: medie –  14,9 t/ha

 

Soiul de struguri de vin Rosina

Caracteristici:

  • Epoca de maturare: epoca a V-a
  • Strugurele este mijlociu ca mărime, uniaxial, cilindric sau cilindro-conic, nearipat cu boabe așezate compact în ciorchine,
  • Bobul este mic și rotund, pielița este de culoare verde gălbuie cu tentă de roz, de grosime mijlocie, acoperită cu un strat mijlociu de pruină,
  • Pulpa este moale, suculentă cu gust franc.
  • Structura strugurilor:
      •             Greutatea strugurelui (g): 170
      •             Greutatea bobului (g/calificativ):
  • Compoziţia mustului:
      •           Zahăr – 204 g/l
      •           Aciditate – 3,7 g/l H2SO4
  • Producţia: medie –  14 tone/ha

 

Soiul de struguri de vin Purpuriu

Caracteristici:

  • Epoca de maturare: între 16.IX-30.IX (epoca a V-a)
  • Strugurii sunt de mărime mijlocie, uniaxiali, conici cu boabele dese;
  • Bobul este de forma ovala, având pielita de culoare roșie închisă cu pruină densă
  • Structura strugurilor:
      • Greutatea strugurelui (g): 236
      • Greutatea bobului (g/calificativ): 1,70
  • Compoziţia mustului:
      • Zahăr – 154 g/l
      • Aciditate – 3,7 g/l H2SO4
  • Producţia: medie – 17,5 tone/ha
Share on Facebook