Potrivit legislatiei europene si nationale, orice fermier care solicita plati in cadrul schemelor si masurilor de sprijin prezentate mai jos trebuie sa respecte aceste norme pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploatatiei, indiferent de marimea acestora (inclusiv pe cele nesolicitate la plata si pe cele care nu mai sunt folosite in scopul productiei).

Ecoconditionalitatea – componenta a PAC ce conditioneaza acordarea sprijinului financiar din fonduri europene si nationale de respectarea de catre fermieri a unor norme de baza legate de mediu, de siguranta alimentara, de sanatatea si bunastarea animalelor, precum si de respectarea bunelor conditii agricole si de mediu.

Pentru masurile compensatorii de dezvoltare rurala se aplica cu prioritate cerintele specifice acestor masuri, iar normele privind ecoconditionalitatea se aplica in raport cu angajamentele asumate in cadrul acestor masuri.

Nerespectarea de catre femieri a normelor privind ecoconditionalitatea conduce la aplicarea sanctiunilor administrative de reducere a platilor sau excluderea de la plata, pentru unul sau mai multi ani, dupa caz.

Nu se aplica sanctiuni administrative pentru nerespectarea normelor privind ecoconditionalitatea fermierilor care beneficiaza de Ajutoare Nationale Tranzitorii (ANT), precum si celor care participa la Schema simplificata pentru micii fermieri (conf. art. 1, alin.(2) din Anexa 1 la Ordinul MADR nr. 999/2016).

In cazul in care se acceseaza si masuri compensatorii de dezvoltare rurala (M10, M11, M13, M8, M15, M214, M221, M215), micii fermieri pot fi supusi controlului privind respectarea normelor de ecoconditionalitate prin selectia in esantionul de control si, in cazul constatarii de neconformitati, se vor aplica sanctiuni aferente masurilor pentru care exista angajamente.

Iata ce principii si cerinte generale ale legislatiei alimentare si proceduri in domeniul sigurantei produselor alimentare trebuie sa respecte fermierii:

– Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor si a cerintelor generale ale legislatiei alimentare, de infiintare a Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara si de stabilire a procedurilor in domeniul sigurantei alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare: art. 14 si 15, art. 17 alin. (1) (3), art. 18, 19 si 20
– Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Consiliului privind igiena produselor alimentare, cu modificarile si completarile ulterioare: art. 4 (1) si anexa I partea A – II 4 (g, h, j), 5 (f, h), 6 si III 8 (a, b, d, e), 9 (a-c) si 10
– Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor si a hranei pentru animale – republicata: art. 15-22
– OG nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura, cu modificarile si completarile ulterioare
– Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor privind procedura de inregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor de obtinere si vânzare directa si/sau cu amanuntul a produselor alimentare de origine animala sau nonanimala, precum si a activitatilor de productie, procesare, depozitare, transport si comercializare a produselor alimentare de origine nonanimala, aprobata prin Ordinul presedintelui ANSV nr. 111/2008, cu modificarile si completarile ulterioare: art. 1, art. 5-10, 12 (4), 14 (2), 15, 22, 25 (5), 28 (1-2), 34 (9), 37, 38 si anexele nr. 1 si 9;
– Norma sanitara veterinara privind interzicerea utilizarii in cresterea animalelor de ferma a unor substante cu actiune hormonala sau tireostatica si a celor betaagoniste, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Ordinul presedintelui ANSV nr. 199/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la Registrul de consultatii si tratamente: art. 1 si art. 2-6
– HG nr. 924/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare si de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 852/2004: art. 1, art. 2 (1-4), art. 3-6, 9 si 10 din anexa 1
– Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor de ferma, aprobata prin Ordinul presedintelui ANSV nr. 75/2005: art. 1 pct. III (5-6) din anexa
– Norma sanitara veterinara privind masurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele de origine animala, aprobate prin Ordinul presedintelui ANSV nr. 95/2007: art. 9 si 10, anexa nr. 1 pct. A si B
– Norma sanitara veterinara privind stabilirea limitelor maxime de reziduuri de pesticide din continutul sau de pe suprafata produselor alimentare de origine animala, aprobata prin Ordinul presedintelui ANSV nr. 23/2007, cu modificarile si completarile ulterioare: art. 1 si 3, anexele nr. 1 si 2

Fermierii care desfasoara activitati de productie, prelucrare si punere pe piata a alimentelor si a hranei pentru animale au urmatoarele obligatii generale:

  • a) sa puna pe piata numai alimente sigure;
  • b) sa puna pe piata numai alimente adecvate consumului uman;
  • c) sa respecte masurile impuse de autoritatea competenta cu privire la punerea pe piata a unui aliment sau la retragerea de pe piata a acestuia, in cazul in care exista suspiciunea ca alimentul respectiv este nesigur;
  • d) sa se asigure ca hrana pentru animale nu va fi pusa pe piata sau utilizata in hrana animalelor destinate productiei de alimente decât daca este sigura;
  • e) sa utilizeze in hrana animalelor numai produse (furaje, aditivi si ingrediente furajere) care indeplinesc cerintele de siguranta a hranei pentru animale;
  • f) sa se asigure ca materialele utilizate pentru impachetare, modul de prezentare si cadrul in care sunt dispuse, precum si informatiile difuzate prin orice mijloace nu trebuie sa induca in eroare consumatorul;
  • g) sa pastreze evidenta furnizorilor si a produselor pe care le achizitioneaza in scopuri alimentare sau in scopul hranirii animalelor pentru a asigura trasabilitatea acestora;
  • h) sa informeze autoritatea competenta in cazul in care considera ca un produs alimentar pus pe piata poate fi daunator pentru sanatatea consumatorilor si sa ia masurile necesare pentru a preveni riscurile pentru consumatorul final;
  • i) sa puna la dispozitia autoritatii competente informatiile solicitate in ceea ce priveste actiunile intreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului determinat de alimentele pe care le furnizeaza sau le-a furnizat.

Fermierii care desfasoara activitati in domeniul alimentar trebuie sa respecte urmatoarele cerinte privind igiena alimentelor si a hranei pentru animale:

  • a) sa asigure ca produsele alimentare si hrana pentru animale sunt protejate impotriva oricarei contaminari, având in vedere toate etapele de prelucrare la care produsele primare vor fi supuse;
  • b) sa respecte prevederile legislatiei in vigoare privind combaterea riscurilor in productia primara si activitatile conexe, inclusiv masurile privind controlul contaminarii din aer, sol, apa, furaje, ingrasaminte, medicamente de uz veterinar, produse de protectia plantelor si biocide sau din depozitarea, manipularea, colectarea si prelucrarea deseurilor, precum si masurile privind sanatatea si bunastarea animalelor si sanatatea plantelor care au implicatii asupra sanatatii umane, inclusiv programe pentru monitorizarea si combaterea zoonozelor si a agentilor zoonotici;

Fermierii care cresc, colecteaza sau vâneaza animale, ori care obtin produse primare de origine animala, trebuie sa respecte masurile specifice de igiena, astfel:

  • – sa mentina in buna stare orice facilitati utilizate in legatura cu productia primara si cu operatiunile asociate acesteia, incluzând facilitati utilizate pentru depozitarea si manipularea furajelor, sa le curete si, dupa caz, sa le dezinfecteze dupa curatare intr-o maniera corespunzatoare;
  • – sa curete echipamentele, containerele, boxele, vehiculele si vasele si, dupa caz, sa le dezinfecteze dupa curatare intr-o maniera corespunzatoare;
  • – sa asigure, pe cât posibil, curatenia animalelor care urmeaza sa fie sacrificate si, dupa caz, a animalelor de reproductie;
  • – sa utilizeze apa potabila sau apa curata oricând este necesar pentru a preveni contaminarea;
  • – sa se asigure ca personalul care manipuleaza produsele alimentare este in stare buna de sanatate si este instruit cu privire la riscurile pentru sanatate;
  • – sa evite, pe cât posibil, ca animalele si daunatorii sa determine producerea contaminarii;
  • – sa depoziteze si sa manipuleze deseurile si substantele periculoase, astfel incât sa previna contaminarea;
  • – sa previna introducerea si raspândirea bolilor contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusiv luarea de masuri de precautie la introducerea unor animale noi si raportarea suspiciunilor de focare de boli catre autoritatea competenta;
  • – sa tina cont de rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe, ce au importanta pentru sanatatea publica;
  • – sa utilizeze corect aditivii furajeri si produsele medicinale de uz veterinar, in conformitate cu legislatia aferenta;

Fermierii care produc sau recolteaza produse vegetale, trebuie sa ia masuri adecvate de igiena, astfel:

  • – sa mentina curate facilitatile, echipamentul, containerele, lazile, vehiculele si vasele si, atunci când este necesar, sa le dezinfecteze dupa curatare intr-o maniera corespunzatoare;
  • – sa asigure, dupa cum este necesar, conditii igienice de productie, de transport si de depozitare, precum si curatenia produselor vegetale; sa utilizeze apa potabila sau apa curata oricând este necesar pentru a preveni contaminarea;
  • – sa se asigure ca personalul care manipuleaza produsele alimentare este in stare buna de sanatate si este instruit cu privire la riscurile pentru sanatate;
  • – sa previna, pe cât posibil, ca animalele si daunatorii sa determine producerea contaminarii;
  • – sa depoziteze si sa manipuleze deseurile si substantele periculoase, astfel incât sa previna contaminarea;
  • – sa tina cont de rezultatele oricaror analize relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe, importante pentru sanatatea publica si sa utilizeze corect produsele pentru protectia plantelor si biocidele, in conformitate cu legislatia in vigoare;
  • – sa ia masuri corespunzatoare de remediere atunci când au fost informati despre probleme identificate in timpul controalelor oficiale.

Fermierii care desfasoara activitati in domeniul alimentar au urmatoarele obligatii cu privire la documentele de evidenta:

  • a) sa intocmeasca si sa pastreze documentele referitoare la masurile puse in aplicare pentru a controla pericolele, intr-o maniera si pentru o perioada corespunzatoare, proportional cu natura si marimea activitatii din domeniul alimentar;
  • b) sa puna la dispozitia autoritatii competente (directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti) si, dupa caz, celorlalte autoritati competente si a operatorilor din sectorul alimentar, la cererea acestora, informatiile din documentele mentionate la lit. a).

Fermierii care cresc animale sau obtin produse primare de origine animala trebuie sa intocmeasca si sa pastreze documente de evidenta cu privire la:

  • – natura si originea furajelor utilizate in hrana animalelor;
  • – produsele medicale de uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelor,
  • – datele de administrare si perioadele de asteptare;
  • – aparitia de boli care pot afecta siguranta produselor de origine animala;
  • – rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate pentru stabilirea diagnosticului, importante pentru sanatatea publica si orice rapoarte aferente verificarilor efectuate asupra animalelor sau produselor de origine animala.

Fermierii care produc sau recolteaza produse vegetale care sunt puse pe piata sau care sunt potrivite pentru a fi puse pe piata trebuie sa se asigure ca acestea sunt etichetate si identificate in mod adecvat pentru a facilita trasabilitatea acestora, prin intermediul documentatiei si a informatiilor relevante, in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu.

Share on Facebook
Print Friendly