In scopul protectiei tuturor resurselor de apa impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, conform Codului de bune practici agricole, fermierii au mai multe obligatii in ceea ce priveste depozitarea gunoiului de grajd, conform Ghidului de ecoconditionalitate.

In primul rand, sa dispuna de capacitati de depozitare a gunoiului de grajd fara defecte structurale, a caror marime trebuie sa depaseasca necesarul de stocare a gunoiului de grajd, tinand seama de perioada cea mai lunga de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice pe terenul agricol. Depozitarea gunoiului de grajd se poate face in depozite permanente (sistem individual si/sau comunal) sau depozite temporare in camp, pe terenul pe care va fi imprastiat.

Depozitele permanente (platforme special amenajate) pentru exploatatiile cu un numar mare de animale sunt construite din beton, hidroizolate la pardoseala si prevazute cu pereti de sprijin inalti de 2 metri, de asemenea hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia catre un bazin de retentie.

Platformele trebuie amplasate la o distanta de cel putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila, sa aiba o capacitate suficienta de stocare, sa aiba drumuri de acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate in apropierea cursurilor de apa sau cu apa freatica la mica adancime.

Capacitatea de stocare a platformelor depinde de numarul de animale din ferma, sistemul de crestere al animalelor (cu sau fara asternut) si perioada maxima de stocare, determinata de perioada de interdictie pentru aplicarea in teren a gunoiului de grajd. Baza platformei trebuie sa aiba o inclinare de cca 2-3% spre una din marginile platformei, unde se amplaseaza un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat in timpul fermentarii.

Capacitatea bazinului de colectare se stabileste in functie de capacitatea platformei (cca 4-5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspat) si de ritmul de evacuare a mustului de gunoi (o data sau de mai multe ori pe an).

Cu toate acestea, in unele cazuri, este necesara depozitarea temporara pe camp, din motive de transport sau de capacitati limitate de depozitare in gospodaria proprie, insa numai dupa verificarea faptului ca nu exista un risc de poluare a cursurilor de apa sau drenurilor din camp, respectand urmatoarele cerinte referitoare la gunoiul de grajd:

  • – se va depozita numai pe terenul pe care va fi imprastiat;
  • – cantitatea depozitata nu poate depasi cantitatea totala de gunoi de grajd care ar trebui aplicata pe intreaga suprafata a terenului, calculata pe baza standardelor privind cantitatile maxime de ingrasaminte cu azot ce pot fi aplicate pe teren;
  • – nu poate fi depozitat in gramezi temporare mai mult de un an de zile, fiind depozitat in fiecare an in locatii diferite;
  • – depozitele temporare de gunoi de grajd se vor amplasa conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare si ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, cu modificarile si completarile ulterioare: – la cel putin 20 m de cursurile de apa, drenuri deschise; – la cel putin 50 m fata de foraje hidrogeologice, puturi sau izvoare ; – la cel putin 250 m de orice foraj sau fantana utilizata pentru furnizarea publica de apa potabila.
  • – se recomanda ca la baza depozitului temporar de gunoi de grajd sa fie amplasata o folie impermeabila peste care sa fie pus un pat de paie sau alte materii organice, in mod deosebit in cazul in care gunoiul de grajd prezinta un grad ridicat de umiditate. De asemenea, se recomanda ca laturile depozitului (indeosebi cele situate in josul pantei) sa fie inconjurate de un strat de paie.
  • – este interzisa realizarea gramezilor temporare de gunoi pe terenuri inundabile.

Depozitarea in camp a gunoiului de grajd si a compostului trebuie evitata pe cat posibil, deoarece sporeste riscul de pierdere a nutrientilor prin scurgere la suprafata, infiltrare si volatilizare, diminuandu-se astfel calitatile de fertilitate si sporind riscul de poluare.

Depozitarea si procesarea gunoiului de grajd din fermele cu un numar de animale de pana la 100 UVM se poate face pe platforme individuale sau in platforme comunale (colective).

Platformele comunale de gunoi de grajd sunt foarte utile acolo unde conditiile de depozitare individuala nu exista sau nu ofera suficienta siguranta, sau unde este necesara co-procesarea unor cantitati mari de reziduuri organice menajere.

Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea si procesarea gunoiului de grajd se face in conformitate cu cerintele acordului de mediu eliberat pentru ferma respectiva.

Depozitarea si procesarea gunoiului de grajd pe platforme individuale se face luand in considerare factori ca: accesibilitatea, distanta fata de grajduri si locuinta, pentru transportul si gestionarea eficienta si confortabila a gunoiului de grajd, a resturilor organice si a compostului, cu risc si neplaceri minime pentru fermier si vecini.

Spatiul de depozitare trebuie amenajat la cel putin 100 m fata de canale, rauri, iazuri sau alte corpuri de apa, si la o distanta de minim 50 m fata de sursele de apa potabila.

Inainte de stabilirea locatiei, proprietarul trebuie sa analizeze modul de curgere pe parcela si sa se asigure ca instaleaza adapostul pentru depozitarea balegarului in aval fata de fantani si directia de curgere a apei freatice. Locul de depozitare va avea o baza din material impermeabil cum ar fi o placa de beton sau un pat impermeabil cum ar fi polietilena cu densitate mare. Lichidul drenat din gramada, daca exista, trebuie colectat pe cat posibil si reintrodus in gramada.

Ghidul fermierului privind ecoconditionalitatea nu este un act normativ, ci un instrument de informare, menit sa sprijine fermierii in cunoasterea si respectarea normelor privind ecoconditionalitatea.

Share on Facebook