Pentru acest an agricol, fermierii estimeaza recolte mai slabe decat in precedentul, cu productii medii la hectar mai mici cu 10% – 15%. Seceta ar fi principalul motiv al acestor scaderi, se arata conform estimarilor Asociatiei Fermierilor din Romania (AFR).
„Prognoza europeana pentru productiile agricole in acest an nu este una buna pentru Romania.
Expertii de la Bruxelles estimeaza acum scaderi de pana la 15% a randamentelor la hectar, ceea ce pune mari probleme fermierilor.
Recunoastem ca am avut un an agricol anterior bun, dar nu exceptional, asa ca nimeni nu poate spune ca si-a revenit financiar dupa dezastrele anterioare.
In aceste conditii suntem ingrijorati de estimarea conform careia fermierii ar putea obtine anul acesta, in medie, putin peste 4 tone de grau la hectar.
Este o scadere, si vorbim de medie, de aproape 10 procente fata de anul trecut.
Citeste si: AFIR anunta plati de 17,5 milioane de euro. Cine beneficiaza?
Cat priveste orzul, productia medie la hectar s-ar putea reduce cu 15%, iar cea de orez cu 12%.
Daca nu ploua, productiile vor fi si mai mici”, sustin reprezentantii AFR intr-o analiza transmisa AGERPRES.
Anul trecut, Romania a inregistrat o productie totala de cereale de 27,19 milioane de tone, fiind cu aproape 50% mai mare decat in 2020, in principal datorita cresterii randamentelor la hectar.
Din pacate, Romania s-a confruntat inca de la inceputul anului cu conditii mai secetoase decat in mod obisnuit, in special in jumatatea estica, unde precipitatiile au fost, local, cu pana la 80% sub media pe termen lung.
„Nu ne ramane decat sa asteptam ploaia, pentru ca sistemele de irigatii in Romania sunt insuficiente.
Sigur ca Asociatia Fermierilor din Romania saluta recenta initiativa guvernamentala de modificare a legii irigatiilor, care ar trebui sa permita fermierilor sa-si infiinteze microsisteme de irigare.
Dar sa nu uitam termenul „micro”, iar asta nu rezolva marea problema – lipsa apei. Este bine, spunem noi, ca vor fi reduse demersurile pe care ar trebui sa le facem intr-o astfel de initiativa.
Si aici vorbim de depunerea de catre noi, fermierii, a unei cereri de infiintare a sistemului, urmand ca ANIF sa obtina toate avizele si autorizatiile necesare”, arata AFR.
Reprezentantii Asociatiei considera ca intr-o astfel de situatie mai ramane de rezolvat o mare problema – cea a banilor -, pentru ca sunt inca prea putini fermierii care isi permit singuri infiintarea de sisteme de irigatii, chiar si la nivel micro.
„Este nevoie de finantare pe masura, daca tot sustinem mereu ca fermierii sunt de mare importanta pentru Romania.
In acest domeniu considera Asociatia Fermierilor din Romania ca ar trebui interventii ale autoritatilor.
Ni se cere sa fim competitivi in agricultura europeana, uitand insa mereu ca suntem „defavorizati”atunci cand vine vorba de finantarea activitatilor curente si a investitiilor”, atrag atentia acestia.
Potrivit sursei citate, la ora actuala exista sisteme performante de irigatii, precum tehnologia de irigate prin picurare, folosita de giganti din industria alimentara, dar si de fermieri.
Cei care adopta o astfel de tehnologie pot avea un randament mai bun si o mai buna conservare a apei.
„Este o schimbarea fundamentala fata de irigarea clasica, de exemplu prin „inundarea” culturilor, una dintre cele mai frecvent utilizate forme de irigare in lume astazi.
Aproximativ 85% din campurile agricole la nivel global folosesc acest sistem, in care apa este livrata la camp printr-o conducta sau un sant, iar apa curge pur si simplu peste pamant prin cultura.
Sistemul iroseste atat apa – se crede ca aproximativ 50% se pierde prin evaporarea sau infiltrarea zonelor necultivate – cat si ingrasamant si nici nu produce recolte optime.
Noile tehnologii, pe care Asociatia Fermierilor din Romania le sustine si le promoveaza, sunt considerate a fi posibile (si nu peste foarte mult timp) in cazul a 85% din suprafetele agricole irigate din lume.
Sa tinem cont de faptul ca aceasta tehnologie de irigare se aplica cu usurinta si relativ ieftin. Rezultatul inseamna scaderea consumului de apa la aproximativ jumatate din consumul anterior.
In plus, recoltele cresc in mod obisnuit cu 15 pana la 40 la suta, astfel incat aduc fermierilor un venit mai mare.
De asemenea, fermierii trebuie sa foloseasca doar jumatate din cantitatile de ingrasamant pe un camp care este irigat prin picurare”, a explicat ARF.
In alta ordine de idei, organizatia atrage atentia asupra unei obligatii legale care cade in sarcina fermierilor in aceasta perioada, respectiv distrugerea ambroziei, care de cativa ani, pare a fi devenit unul dintre marii dusmani ai cetatenilor Uniunii Europene.
„Daca nu o facem, evident pe cheltuiala noastra, riscam sa primim amenzi care pot ajunge si la 20.000 de lei. Garda de Mediu ne avertizeaza ca noi, fermierii (dar nu numai), trebuie sa facem lucrari de prevenire, combatere si distrugere a ambroziei, si asta pana la 30 iunie.
In caz contrar, ne spune aceeasi institutie, sanctiunile aplicabile inseamna amenzi de la 1.000 de lei la 5.000 de lei pentru persoanele fizice si de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice”, au adaugat reprezentantii ARF.
Nu in ultimul rand, AFR a transmis ca fermierii au in prezent posibilitatea de a castiga bani prin impadurire de pe urma terenurilor mai putin productive, in conditiile in care pana la sfarsitul anului 2023, Romania are obligatia sa realizeze lucrari de impadurire si reimpadurire pe 25.000 de hectare.
„Sa remarcam si o veste mai buna, mai ales pentru fermierii care detin terenuri prea putin productive sau chiar total nefavorabile agriculturii.
Acum apare o posibilitate de a castiga bani si de pe aceste terenuri, chiar daca nu imediat.
Si asta pentru ca proprietarii care isi transforma terenurile in paduri vor primi 456 euro/ hectar in fiecare an, timp de 20 de ani.
Nu pare mult, mai ales ca la inceput exista cheltuieli destul de mari cu impadurirea, dar macar in perspectiva terenurile devin „productive”.
Asociatia Fermierilor din Romania saluta astfel ideea Ministerului Mediului, o ordonanta de urgenta fiind deja aprobata de Guvern.
Banii, adica cei 456 de euro pentru fiecare hectar de padure noua, vor fi incasati anual de proprietar (pentru rolul pe care il are padurea nou infiintata in stocarea carbonului).
Este adevarat ca nu e un cadou pentru fermieri, ci o obligatie pe care Romania si-a asumat-o la nivel european.
Pana la sfarsitul anului 2023, Romania are obligatia sa realizeze lucrari de impadurire si reimpadurire pe 25.000 de hectare, iar intre 2024 – 2026 are obligatia sa realizeze pe alte 31.700 de hectare lucrari de impadurire si reimpadurire”, arata AFR in document.
Astfel, categoriile de lucrari acceptate sunt: impadurirea terenurilor agricole din categoriile de folosinta teren arabil, pajisti permanente si culturi permanente;
impadurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultura, dar care pot fi puse in valoare prin plantarea acestora;
impadurirea terenurilor situate in fondul forestier national, cu o suprafata de cel putin 0,5 ha, care anterior manifestarii incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamitati naturale, a infestarilor cu organisme daunatoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu padure si care necesita o refacere a potentialului forestier prin impadurire;
impadurirea terenurilor agricole expropriate de RNP – Romsilva in vederea realizarii perdelelor forestiere de protectie.
