Bălțata este cea mai răspândită rasă din Austria, având o capacitate ridicată de adaptare la toate condițiile de producție, climatice, fertilitate, durată lungă de viață, creștere pe pășune și în grajd cu stabulație liberă. Producția medie de lapte la vacile din această rasă a fost de 6.702 litri/an (4.17% grăsime și 3,43% proteine), în anul 2008.

Actuala Carinthian este o rasă de bovine despre care se spune că a rezultat din încrucișarea rasei locale Carinthian cu o specie slovenă și, ulterior, cu specimene din rasa Gelbvieh. Culoarea este de obicei uniformă și variază de la alb la galben pal. Femele ajung să cântărească la maturitate între 500 și 600 de kg, iar masculii între 800 și 850 de kg.

Rasa montană Ennsal este aproape pe cale de dispariție, iar autoritățile austriece fac eforturi pentru conservarea speciei. Numele provine de la Valea Ennstal. Rasa a derivat din rasa montană bavareză. La început, animalele erau aproape în întregime roșcate, ulterior s-au dezvoltat și petele albe, care au ajuns să acopere între 75 și 80% din suprafața corpului. Interiorul urechilor și-a păstrat culoarea roșcată. Rasa era numeroasă într-o vreme, când efectivele erau crescute pentru producția de carne și lapte. În secolul al XVIII-lea, rasa a început să fie înlocuită cu alte rase, cum sunt  Murboden, Pinzgau și Carinthian. Pe pășunile alpine, animalele din rasa Ennstal ajung la maturitate în 2 ani, fără să se îngrașe, ceea ce le face să se numere printre speciile cu cea mai rapidă dezvoltare.

Efectivele din rasa montană Murboden  sunt crescute pentru carne și lapte. Culoarea lor variază de la galben la roșu deschis sau gri, cu zone roșcate mai pronunțate în jurul coarnelor, ochilor și de-a lungul nasului. În Slovenia, rasa este denumită Pomurska. Actuala formă a rasei a fost obținută prin încrucișarea unor rase locale montane, cum sunt Murztal, Enstal și Carinthian, iar certificatul de naștere a fost obținut în 1869. Vacile ajung la o înălțime de 130-140 de cm și la o greutate de 700-800 de kg. La maturitate, taurii cântăresc în jur de 1.200 kg și au o înălțime de 150 cm. După cel de-al doilea război mondial, populația s-a redus masiv și s-au făcut încrucișări cu alte specii. De abia din anii 1980 s-a reluat creșterea intensivă, grație unui program de conservare a speciei susținut de guvernul austriac.

Pinzgauer este o altă rasă austriacă amenințată de dispariție. Prima referire la rasă datează din 1846. Efectivele se disting grație coloritului specific, având pieptul și ceafa maro închis, iar spatele și abdomenul albe. Caracteristica definitorie este dunga albă care le străbate spatele. Dacă de cele mai multe ori Pinzgauer este crescută pentru producția e carne, din 1969 au început încrucișările cu rasa Holstein, pentru a crește producția de lapte până la 6.000 de litri anual.

Share on Facebook
Print Friendly