Chiar daca cercetarea agricola romaneasca nu dispune de fonduri pe masura calitatii oamenilor de stiinta care isi desfasoara activitatea in statiunile de profil, iata ca de la Bistrita ne vin vesti tot mai bune. Am stat de vorba cu directorul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP) Bistrita, dr. ing. Ioan Zagrai, coordonatorul cercetarilor cu prunul transgenic in Romania, mai cunoscut lumii intregi ca „prunul-minune” sau HoneySweet.
Domnia sa ne-a prezentat informatii importante legate de beneficiile introducerii in cultura a acestui soi de prun, tehnologiile de cultura, dar si pericolele la care se expun pomicultorii care cumpara puieti din surse necertificate.
StiriAgricole.ro: Stim ca de foarte multi ani lucrati alaturi de o echipa internationala, care studiaza prunul transgenic. Ce rol a jucat Statiunea de Cercetare de la Bistrita in acest efort international?
Dr. ing. Ioan Zagrai: Experientele cu prun transgenic la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP) Bistrita s-au realizat in doua etape, respectiv 1996-2006 si 2013-2020. Astfel, in prima etapa, experientele au debutat in cadrul unei colaborari cu INRA Bordeaux, Franta. Ulterior, am participat la un proiect international pe Programul Cadru 5 finantat de Comisia Europeana. Proiectul european (acronim TRANSVIR) s-a derulat in perioada 2003-2006, in cadrul unui consortiu la care Romania, prin SCDP Bistrita, a participat alaturi de alte sapte prestigioase institutii de cercetare din Franta, Germania, Italia, Slovenia si Spania. Cercetarile au vizat atat aspecte ale rezistentei la virusul Plum pox (PPV) a prunului transgenic, cat si probleme de biosecuritate.
Rezultatele au relevat un nivel ridicat al rezistentei la PPV a clonei transgenice C5, ulterior denumita HoneySweet, nemaiintalnit la nici un alt soi de prun. De asemenea, am demonstrat pentru prima data ca prunul transgenic nu presupune un risc aditional pentru variabilitatea populatiilor indigene virale, deoarece nu favorizeaza recombinarea virala. Mai mult, stabilitatea mecanismului de rezistenta nu a fost afectata de prezenta altor virusuri.
A doua etapa a cercetarilor a debutat cu un grant finantat de USDA-SUA pentru realizarea in prima faza a unui nou lot experimental cu prunul transgenic HoneySweet, urmata de un studiu de coexistenta a prunului transgenic cu cel conventional si speciile salbatice inrudite. In paralel s-a derulat un proiect de cooperare bilaterala SCDP Bistrita-INRA Bordeaux care a vizat si studiul mecanismului de silentiere genica care determina rezistenta prunului trasngenic HoneySweet la virusul Plum pox.
Apoi, la propunerea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu Sisesti”, in perioada 2015-2018, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a finantat un proiect privind studiul impactului prunului transgenic rezistent la Plum pox asupra organismelor nevizate si evaluarea stabilitatii rezistentei si a performantelor agronomice ale acestuia in contextul protejarii mediului. Rezultatele obtinute au relevat efectul neutral al prunului transgenic asupra organismelor nevizate (afide, albine) si posibilitatea de reducere a numarului de tratamente cu insecticide pentru combaterea afidelor vectori.
De asemenea, productivitatea soiului HoneySweet pe durata cercetarilor a fost comparabila cu cea a soiului Stanley si mult superioara soiului Renclod Althan, iar fructul a prezentat caracteristici valoroase din punct de vedere nutritional. Mai mult, rezultatele au confirmat stabilitatea si durabilitatea rezistentei prunului transgenic la infectiile naturale cu PPV.
Colaborarea la nivel international incluzand prunul transgenic a continuat in perioada 2017-2020 cu participarea SCDP Bistrita la un proiect european (HORIZON 2020, Proiect COST CA 15223 – acronim iPLANTA) care vizeaza evaluarea eficientei si riscurilor utilizarii ARN-ului de interferenta pentru inducerea rezistentei la boli si daunatori a plantelor modificate genetic, dar si posibilitatile utilizarii acestuia ca biopecticid.
Rezultatelele obtinute in Romania au jucat un rol important in aprobarea pentru cultivare si consum a prunului transgenic in SUA si sunt utilizate, in prezent, pentru demersurile in vederea aprobarii cultivarii acestuia in Uniunea Europeana.
StiriAgricole.ro: Ati fost sustinut si de Guvern, Academia de Stiinte Agricole?
Dr. ing. Ioan Zagrai: Daca in perioada 2005-2010 Guvernul, in principal prin Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP), dar si prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), au blocat cercetarile prin tot felul de tertipuri, ulterior, situatia s-a schimbat astfel ca MADR, asa cu am mai spus, a considerat oportuna finantarea unui proiect cu prunul transgenic in perioada 2015-2018, iar MMAP a autorizat in prealabil cercetarile. Astfel, putem spune ca Guvernul a inteles in cele din urma ca astfel de cercetari sunt necesare si le-a sustinut.
Cat priveste Academia de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu Sisesti”, aceasta a aratat o totala deschidere spre cercetarile din domeniul biotehnologiilor moderne, fiind in permanenta un sustinator al cercercetarilor de acest tip.
StiriAgricole.ro: Care sunt avantajele soiului Honey Sweet comparativ cu soiurile traditionale, consacrate pe plan local? Care este tehnologia de cultura?
Dr. ing. Ioan Zagrai: Evident, cultivarea unui soi de prun care nu poate fi infectat in mod natural cu virusul Plum pox elimina din start toate piederile de productie si deprecierile calitative ale fructelor cauzate de acest periculos patogen viral. Prunul transgenic HoneySweet este singurul prun de acest tip si creeaza atat premisele cresterii profitabilitatii culturii prunului in beneficiul producatorilor, cat si reducerii preturilor de valorificare a unor fructe libere de PPV in beneficiul consumatorului.
De exemplu, in cazul unei plantatii de prun, cu soiuri sensibile la PPV, amplasata intr-o zona endemica precum Romania, cea mai mare parte a fructelor devin improprii consumului din cauza infectiilor cu PPV si, cel mai adesea, nu se realizeza profit, ci mai degraba pierderi economice. In cazul cultivarii unor soiuri de prun tolerante, impactul economic direct este mai redus, insa si in acest caz pierderile de productie pot ajunge la 15-30%.
Mai mult, tinand seama de faptul ca replicarea virusului la soiurile tolerante este similara soiurilor sensibile, este evident ca desi astfel de soiuri permit realizarea unei productii acceptabile, ele reprezinta rezervoare permanente de virus.
Rentabilitatea cultivarii unui soi de prun rezistent la virusul Plum pox, precum prunul transgenic, rezulta din:
- eliminarea pierderilor de productie cauzate de PPV;
- posibilitatea valorificarii fructelor la preturi superioare intrucat acestea nu inregistreaza deprecieri calitative care sa determine o valorificare la preturi inferioare;
- reducerea costurilor de productie prin eliminarea unor tratamente suplimentare pentru combaterea vectorilor viruliferi.
In concluzie, cultivarea prunului transgenic HoneySweet rezistent la virusul Plum pox poate conduce la cresterea eficientei economice in plantatiile de prun.
Cat priveste tehnologia de cultura, aceasta nu difera de cea aplicata la prunul conventional. Singura diferenta, care insa constituie un avantaj, il reprezinta posibilitatea de a reduce numarul de tratamente aplicate pentru combaterea afidelor vectori.
StiriAgricole.ro: Astazi gasim anunturi pe internet cu privire la comercializarea puietilor Honey Sweet. De unde recomandati pomicultorului roman sa cumpere asemenea puieti, pentru a nu fi pacaliti?
Dr. ing. Ioan Zagrai: Soiul de prun transgenic HoneySweet reprezinta, din punct de vedere stiintific, o planta prietenoasa cu mediul oferind perspectiva unei combateri eficiente a virusului Plum pox. Siguranta pentru mediu si sanatatea oamenilor a prunului transgenic HoneySweet a fost confirmata in toate evaluarile autoritatilor americane, respectiv APHIS (Animal and Plant Health Inspection Service), FDA (Food and Drugs Administration) si EPA (Environmental Protection Agency), ceea ce a condus la aprobarea introducerii in cultura in SUA. Astfel, in prezent, prunul transgenic HoneySweet poate fi inmultit, cultivat si comercializat in SUA.
In Uniunea Europeana prunul transgenic nu este inca autorizat pentru cultivare. Prin urmare, desi aparent ar exista posibilitatea ca pomicultorul roman sa il achizitioneze din SUA, el nu poate sa-l introduca in Romania pentru a beneficia de avantajele acestuia. De aceea, orice anunt de comercializare a prunului transgenic HoneySweet pe teritoriul Romaniei reprezinta un fals, iar cultivarea acestuia in scop comercial este momentan ilegala.
StiriAgricole.ro: Ce suprafete sunt deja acoperite cu livezi din acest soi in tara noastra?
Dr. ing. Ioan Zagrai: Singura suprafata cu prun transgenic, care a facut obiectul unor cercetari pana in anul 2019 a existat in cadrul unui lot experimental de 0,12 ha la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistrita. Aceasta experienta s-a incheiat in anul 2019, iar odata cu aceasta prunul transgenic a fost defrisat. Astfel, in prezent, nu exista in Romania livezi cu prun transgenic.
StiriAgricole.ro: Ce alte „minuni” se mai ascund in laboratoarele Statiunii de Cercetare pentru Pomicultura de la Bistrita?
Dr. ing. Ioan Zagrai: Colaborarea noastra cu partenerii americani si francezi pe problematica prunului transgenic continua si in prezent. Astfel, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistrita a primit o noua autorizatie de la MMAP si a notificat Comisia Europeana pentru noi cercetari care vizeaza o noua abordare, respectiv obtinerea si studiul unor hibrizi transgenici androsterili, derivati din incrucisarea prunului transgenic HoneySweet cu diferite soiuri de prun autohtone. Acesti hibrizi pastreaza pe de o parte rezistenta la virusul Plum pox, iar pe de alta parte elimina orice controversa referitoare la potentiale probleme de coexistenta, una dintre principalele obstacole poentru aprobarea cultivarii plantelor transgenice in Uniunea Europeana. Hibrizii obtinuti sunt mentinuti in prezent in izolator si urmeaza a fi inmultiti pentru infiintarea unui nou lot experimental.
Obiectivul principal al testarii hibrizilor androsterili HoneySweet vizeaza obtinerea unor informatii cu privire la performantele agronomice si fenotipice (productivitate, calitate etc.) si a compatibilitatii evenimentului de transformare cu conditiile geo-climatice si endemice de PPV din Romania. Acest studiu va fi efectuat in contextul producerii de fructe libere de virusul Plum pox si a protectiei mediului.

StiriAgricole.ro: Putem spune ca este refuzata introducerea in cultura a acestui soi nou in spatiul european? Poate Romania sa decida aprobarea fara sa obtina un acord de la forurile europene?
Dr. ing. Ioan Zagrai: Nu este vorba, deocamdata, de un refuz la nivelul UE. Consortiul international, inclusiv SCDP Bistrita, lucreaza la intocmirea unui dosar, extrem de stufos, care urmeaza sa fie inaintat la EFSA. Apoi, dupa evaluare, vom vedea pozitia oficiala a UE. Este o procedura extrem de greoaie si de durata. Din nefericire, Romania nu poate decide aprobarea la nivel national fara acordul forurilor europene, insa ar putea sa se pozitioneze in favoarea cultivarii.