septembrie 17, 2021

Provocarile din apicultura ameninta acest sector cu disparitia. Care sunt masurile de salvare, propuse de UE?

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

In conditiile in care apicultura este sector puternic afectat de numeroase provocari, care scad tot mai mult profitabilitatea crescatorilor de albine, europarlamentarul roman, Daniel Buda, anunta un venit de 15 miliarde de euro, atribuit polenizatorilor din spatiul intracomunitar.

Iata intreg contextul, si situatia apicultorilor din Europa, explicate de europarlamentar, pe pagina sa de Facebook.

In ultimii ani, apicultorii s-au confruntat cu pierderi de colonii, in special in tarile din vestul UE, cum ar fi Franta, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania si Olanda. Dar si alte parti ale lumii, inclusiv SUA, Rusia si Brazilia, se confrunta cu aceeasi problema, prin urmare este clar ca problema este globala.

Cine sunt polenizatorii?

Putine plante se auto-polenizeaza: marea majoritate depind de animale, vant sau apa pentru reproducere. Pe langa albine si alte insecte, o gama larga de animale, de la lilieci, pasari si soparlele care viziteaza flori tropicale pentru nectar, pana la vertebrate precum maimute, rozatoare sau veverite pot fi polenizatoare. Odata cu scaderea populatiei de albine, fermierii din unele parti ale lumii, cum ar fi China, au inceput sa-si polenizeze livezile manual.

Albinele din Europa

In Europa, polenizatorii sunt in principal albinele si sirfidele, dar si o parte dintre fluturi, molii, gandaci si viespi. Albina vestica domesticita este cea mai cunoscuta specie si este exploatata de apicultori pentru miere si alte produse. In plus, in Europa traiesc aproximativ 2.000 de specii salbatice de albine.

Amenintarea cu disparitia

Amenintarea cu disparitia a atras atentia publicului, deoarece albinele si alti polenizatori insecte sunt esentiali pentru ecosisteme si biodiversitate. Reducerea numarului polenizatorilor face ca multe specii de plante sa intre in declin sau chiar sa dispara impreuna cu organismele care depind direct sau indirect de ele. In plus, scaderea numarului si a diversitatii populatiilor de polenizatori afecteaza siguranta alimentara, cu pierderi potentiale in productiile agricole.

Pentru a aborda aceasta problema si a intensifica eforturile la nivel UE si la nivel national, Comisia Europeana a prezentat in 2018 Initiativa UE privind polenizatorii, prima initiativa cuprinzatoare la nivelul UE, axata pe insectele polenizatoare salbatice. Scopul sau este de a imbunatati cunostintele despre declin, de a aborda cauzele si de a sensibiliza populatia.

Cu ocazia votului asupra Strategiei biodiversitatii UE 2030 ce a avut loc in iunie 2021, europarlamentarii au cerut o revizuire urgenta a Initiativei UE privind polenizatorii. Versiunea revizuita ar trebui sa cuprinda un nou cadru de monitorizare a polenizatorilor la nivelul UE cu termene si indicatori clari, inclusiv indicatori privind impactul si intarirea capacitatilor in domeniu. Totodata acestia au agreat obiectivele Comisiei de reducere a folosirii pesticidelor periculoase si chimice cu 50%.

De ce sunt in declin polenizatorii

In prezent, nu exista date stiintifice care sa ofere explicatii complete, dar exista dovezi ale unei scaderi considerabile a numarului polenizatorilor, datorata in primul rand activitatilor umane. Albinele si fluturii sunt speciile pentru care sunt disponibile cele mai multe date, care arata ca una din zece specii de albine si fluturi este amenintata cu disparitia in Europa.

Declinul nu are o singura cauza, dar printre amenintari se numara modificarea utilizarii terenurilor pentru agricultura sau urbanizare, care duce la pierderea si degradarea habitatelor naturale. In plus, agricultura intensiva duce la peisaje omogene si la disparitia florei diverse, reducand alimentele si locurile de cuibarit.

Pesticidele si alti poluanti pot afecta polenizatorii direct (insecticide si fungicide) si indirect (erbicide), motiv pentru care Parlamentul subliniaza necesitatea reducerii utilizarii acestora.

Deosebit de periculoase pentru albine sunt speciile invazive, cum ar fi viespea asiatica Vespa velutina, si parazitii. Un alt factor este schimbarea climei: cresterea temperaturilor si evenimentele meteorologice extreme.

Impactul economic al polenizatorilor

In UE, 78% dintre speciile de flori salbatice si 84% dintre speciile de plante de cultura depind, cel putin partial, de insecte pentru a produce seminte. Polenizarea de catre insecte sau alte animale permite o mai mare varietate si o calitate mai buna a fructelor, legumelor, nucilor si semintelor.

Conform estimarilor, aproximativ 5 pana la 8% din productia mondiala a culturilor este direct legata de polenizarea de catre animale.

Sursa: Parlamentul European

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE