Noua din zece companii (89,4%) din industria lemnului considera ca, in prezent, exista o criza artificiala a lemnului. De asemenea, 95,8% considera ca directia politicilor pentru sectorul lemnului este una gresita, se arata intr-un sondaj publicat de asociatia Prolemn.
Conform cercetarii, sustinuta de Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania si distribuita de Fordaq – Comunitatea Forestierilor, trei sferturi dintre respondenti au achizitionat sau exploatat mai putin lemn decat anul trecut cu mai mult de 10%, iar dintre acestia, jumatate au achizitionat sau exploatat mai putin cu minimum 30%.
Pe intregul lant valoric, doar 20% dintre cei chestionati au precizat ca au stocuri normale de materie prima, in timp ce peste jumatate (55%) au aratat ca nivelul redus al stocurilor creeaza incertitudini cu privire la capacitatea de onorare a contractelor.
Citeste si: Activistii de mediu critica ambitiile de trecere la agricultura ecologica ale Romaniei
La nivel general, aproape 90% dintre respondenti (89,4%) sunt de parere ca este vorba despre o criza artificiala a lemnului in Romania, in aceasta perioada, iar 95,8% apreciaza ca directia politicilor publice pentru sector este gresita.
In acelasi timp, aproximativ 61% dintre respondenti au previzionat ca vor suferi in viitorul apropiat o reducere semnificativa a productiei, din cauza stocurilor reduse si a dificultatilor de aprovizionare cu resursa, iar 19% estimeaza o reducere drastica a activitatii, cu cel putin 50%.
Totodata, peste 80% din totalul celor intervievati au aratat ca vor apela la reducerea personalului pentru a compensa lipsa materiei prime, in timp ce un sfert (25%) previzioneaza inchiderea de capacitati de productie (sectii, puncte de lucru etc.).
Potrivit AIL – Prolemn, companiile din sectorul padure – lemn au, in prezent, aproximativ 150.000 de angajati si o cifra cumulata de afaceri ce depaseste 7,1 miliarde de euro.
In plus, contributia sectorului la formarea PIB este de aproximativ 3,5%, iar prin exporturile de produse cu valoare adaugata extrem de ridicata contribuie cu 3,5 miliarde de euro, net, la balanta comerciala a Romaniei.
Chestionarul ce a stat la baza sondajului realizat in sectorul de specialitate a solicitat respondentilor parerea si in privinta masurilor care se impun pentru depasirea acestui moment de criza.
Astfel, in ordinea preferintelor exprimate, cele mai importante puncte pe care factorii de decizie le pot lua in discutie se afla: modificarea de catre Ministerul Mediului a Ordinului de Ministru 1947/2021 privind procedura de revizuire a amenajamentelor silvice, astfel incat procedura sa se aplice pentru viitor si sa nu afecteze volumul de masa lemnoasa disponibil in piata (64,6%);
RNP – Romsilva sa ofere masa lemnoasa in piata la nivelul posibilitatii de recolta stabilita de amenajamentele silvice (56,1%); o finantare corecta a domeniului padurilor in Planul National Strategic, de minimum 5%, la nivelul median al alocarii din statele europene (50,8%).
De asemenea, cercetarea a chestionat perceptia asupra situatiei din piata, confruntata cu preturi foarte mari la materialul lemnos, pe intregul lant.
„Pretul mediu al lemnului la licitatiile organizate de RNP – Romsilva pentru produse principale – productia anului 2022 a crescut de peste 2,5 ori.
Aceste cresteri se transmit deja pe lantul valoric pana la consumatorul final: preturi dublate la cheresteaua de rasinoase, cresteri de 60 – 70% la peleti, preturi dublate la OSB, 40 – 50% la PAL, 30 – 60% la mobila”, mentioneaza realizatorii sondajului.
„In industria lemnului asistam la o criza artificiala de resursa de lemn, indusa de politicile publice pentru sectorul forestier gresit directionate, o criza care a inceput in primavara anului trecut prin implementarea SUMAL 2.0, s-a amplificat in toamna sub efectul deciziei de revizuire retroactiva a avizelor de mediu pentru amenajamentele silvice reglementata prin OM 1947/2021 si a devenit dramatica in conditiile unei oferte de masa lemnoasa oferita la licitatiile principale de catre RNP – Romsilva redusa cu 40% fata de anii anteriori.
Industria lemnului nu poate face fata unei cresteri artificiale a preturilor de 2,5 ori pentru resursa de lemn si, mai ales, lipsei de resursa.
Capacitatile de productie se redimensioneaza la resursa fizic existenta. Am asistat si asistam la inchideri de capacitati de productie mari, dar decidentii nu au perceput anvergura crizei (…)
In final, costurile crizei artificiale de resursa de lemn vor fi platite de toti consumatorii de produse din lemn – iar aici se regaseste, intr-un fel sau altul, toata populatia Romaniei, de la consumatorii de lemn de foc, cherestea, ambalaje, materiale de constructii, pana la mobila.
Dar sunt si costuri sociale ridicate – a se vedea disponibilizarile de personal si chiar costuri de mediu care sunt ignorate.
Daca folosim mai putin lemn, vom folosi mai mult plastic, beton si ciment si vom arde mai mult carbune, cu efectele binecunoscute”, sustine Catalin Tobescu, presedinte AIL – Prolemn.
Sondajul Prolemn a fost realizat in baza unui chestionar la care au raspuns 189 de reprezentanti ai unor companii de pe intregul lant valoric al lemnului.
Aproximativ jumatate dintre raspunsuri au provenit dinspre industria de prelucrare a lemnului – alte activitati decat productia de mobila, 19,6% din sectorul de exploatare a lemnului, 15% din industria mobilei, respectiv 9% din silvicultura.
In cadrul sondajului au fost reprezentate companii mari si foarte mari, dar concomitent 60% dintre respondenti reprezinta organizatii cu o cifra de afaceri mai mica de un milion de euro, anual.
Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizatie non-guvernamentala, apolitica si non-profit care promoveaza utilizarea sustenabila a lemnului provenit din paduri gestionate durabil in diferite aplicatii industriale.
Constituita in anul 2020, Asociatia numara, in prezent, peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului.
