Bursa de peste de la Tulcea este un proiect aprobat de Ministerul Agriculturii, prin intermediul caruia se doreste sprijinirea comunitatii pescaresti din zona, in vederea comercializari avantajoase a pestelui ce nu poate fi vandut direct prin Centrele de prima vanzare (CPV) sau prelucrat local prin filetare-congelare, afumare sau uscare-sarare.

Proiectul, finantat din fonduri europene, a atras deja o serie de critici. Printre cei care considera ca aceasta investitie nu este fezabila si ca va conduce in cele din urma la o majorare a pretului comercializat la peste este senatorul PNL de Tulcea, Octavian Motoc. Acesta a lansat de curand o interpelare scrisa catre Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin, in care critica actualul proiect al Bursei de Peste de la Tulcea, potrivit Radio Romania Constanta.

„Pretul pestelui, si asa destul de mare pentru puterea actuala de cumparare a populatiei, va creste semnificativ odata cu trecerea lui prin bursa. De ce? Asta, pentru ca vor exista niste costuri de administrare a bursei destul de mari, tinand seama de dimensiunile acesteia, de salarizarea personalului angajat aici, de costurile cu energia electrica, de cresterea numarului de manipulari a produsului, dar si de cantitatilor foarte mici de peste comercializate prin Bursa. O a doua problema majora a Bursei va fi legata de scaderea calitatii pestelui tranzactionat, din cauza faptului ca acesta va apartine unor specii inferioare-caras, singer, platica etc., care va deveni greu vandabil inca din start. Orice manipulare in plus, ca veriga suplimentara in procesul comercializarii pestelui inseamna, mai ales in timpul anotimpului calduros, o diminuare semnificativa a calitatii pestelui”, noteaza senatorul Octavian Motoc in interpelarea adresata ministrului.

Senatorul PNL este de parere ca partizanii neconditionati ai Bursei de Peste vor spune ca prin acest nou instrument se va fiscaliza in proportie foarte mare comertul cu peste in zona.

„Asociatiile de pescari ii vor contrazice, pentru ca, zic ele, si acum pestele pleaca de la Centrele de prima vanzare in mod legal, iar daca acest lucru nu s-ar intampla, exista suficient de multe organe de control care pot normaliza situatia. Exista insa un potential pericol, pe care asociatiile de pescari va cer sa nu il tolerati, anume acela al aparitiei unor constrangeri de a vinde intreaga cantitate de peste recoltata prin Bursa, ceea ce ar insemna o bariera nejustificata in activitatea IMM-urilor de profil. Asociatiile de pescari se tem ca institutia Consiliului Judetean Tulcea, beneficiar al investitiei cu fonduri europene nerambursabile a Bursei, va incerca sa induca astfel de constrangeri, pentru a justifica existenta acestui colos abia construit”, mai scrie senatorul PNL in interpelare.

Totodata, Octavian Motoc precizeaza ca cea mai mare problema a acestei noi investitii a Bursei de peste este cine va prelua administrarea ei.

„Nicio asociatie de pescari nu doreste sa faca asta, iar una dintre conditiile de acordare a banilor europeni era administrarea privata de catre o asemenea entitate. Cine insa sa doreasca sa-si asume o asemenea responsabilitate, cata vreme este greu de crezut ca noua Bursa va putea deveni o afacere rentabila?”, mai afirma Octavian Motoc.

Senatorul remarca de asemenea ca de multe ori proiectele de acest tip sunt supradimensionate si construite peste nevoile reale ale pietei din zona.

„Cu cativa ani in urma, in perioada de consultare privind necesitatea infiintarii acestei burse, domnul Stephanos Samaras, Head of Unit D3, din cadrul DG Mare semnala cateva lucruri importante despre dimensionarea si gestionarea unei burse a pestelui. Spunea domnia-sa ca ”exista o tendinta de supraevaluare a a cantitatilor estimate a fi comercializate prin bursa, si mentionez un caz concret, al celor doua burse de peste din Belgia, care au mari probleme de functionare. Bursa propusa trebuie sa fie-spunea Samaras-proportionala cu realitatea si nevoile actuale, nu construita intr-un mod megalomanic. Exemplul spaniol, unde se afla una dintre cele mai bune burse din lume, a fost facut pe scheletul unei asociatii, dar in spatele pescarilor de acolo se afla un management profesionist puternic. Si cu toate ca sunt mii de tone de peste, aproape in totalitate marin, care se comercializeaza acolo, inca au probleme de lichiditati si in finantare. Trebuie avut in vedere si aspectul ca vor fi cantitati limitate de peste care vor fi debarcate, iar subventiile publice nationale sau din Comunitate sunt interzise”- a mai spus la acea vreme Stephanos Samaras”, mai precizeaza Octavian Motoc.

In opinia senatorului Octavian Motoc „actualele CPV-uri (cherhanale autorizate) detin autorizatii sanitar-veterinare pentru comert intracomunitar cu peste, avand toate dotarile necesare, inclusiv mijloace de transport auto si naval autorizate. Cherhanalele au deja contracte de comercializare a pestelui in derulare, cu firme de profil din intreaga tara, care preiau pestele, in conditii corespunzatoare, fie direct din Delta, cu mijloace proprii, fie de la cheu, in Tulcea, de pe mijloacele de transport proprii CPV-urilor”.

In finalul interpelarii, Octavian Motoc se intreaba cine va plati pentru fondurile europene accesate, in cazul in care Comisia Europeana va decide ca investitia este una nerentabila.

„Cine din Minister si de la nivelul autoritatilor publice locale isi vor asuma raspunderea, in cazul in care Comisia Europeana va lua decizia de a recupera banii pe o investitie publica fara viitor? Cine va plati pentru milioanele de euro aruncate pe fereastra?”, se noteaza in interpelare.

Share on Facebook