Chiar daca nu beneficiaza de fonduri substantiale de la bugetul de stat, specialistii de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala – IBNA Balotesti au reusit sa dezvolte, alaturi de sectorul privat, o serie de proiecte cu ajutorul carora se pot obtine produse functionale, precum ouale imbogatite cu acizi grasi Omega 3 sau carne de porc cu un continut redus de colesterol, informeaza Agerpres.

„In pofida crizei financiare, institutul a reusit sa isi acopere cheltuielile, nu a inregistrat datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale si nici nu a beneficiat de stergerea datoriilor. De asemenea, a reusit inca din perioada cand era in coordonarea ASAS sa obtina o cifra de afaceri de 21 de milioane de lei, dar si cele mai multe proiecte castigate in regim competitiv. Derulam anual 30-40 de proiecte de cercetare si in mod frecvent intre 5 si 10 sunt internationale. Consider ca avem o buna vizibilitate la nivel international si suntem integrati in aria europeana a cercetarii”, a declarat directorul general al IBNA Balotesti, Horia Grosu, conform sursei citate.

Pe langa cercetarile din laborator, IBNA Balotesti este un institut care a reusit si sa transfere rezultatele cercetarii in piata, realizand anumite furaje care pot fi folosite in hrana animalelor. Astfel, sunt imbunatatite, din punct de vedere calitativ si nutritional, si produsele obtinute de la animale.

„Prin dezvoltarea unui proiect pe tema oului cu calitati de aliment functional, de exemplu proiectul Omeganutriosan, au rezultat alte patru proiecte, in care au intrat, la cererea lor, si parteneri privati, nu doar din Romania, ci si din Slovenia si Serbia. Doua proiecte au vizat calitatatea oului, respectiv obtinerea oului cu colesterol redus, iar celelalte doua se refera la imbunatatirea oului cu Omega 3 si vitamina E. Alte proiecte pe care le derulam cu parteneri privati vizeaza utilizarea sroturilor de camelina (planta folosita in industrie pentru semintele ei bogate in ulei — n. r.), dar si tescovina, foarte bogate in antioxidanti, pentru imbunatatirea carnii de porc. Astfel, animalul mananca sanatos, hrana este imbunatatita si atunci si ceea ce consuma omul este mai sanatos”, a mai spus seful institutului.

In prezent, la IBNA Balotesti lucreaza 159 de angajati, din care 52 sunt agrenati in cercetare (31 cercetatori si 21 doctori in stiinte), iar 107 lucreaza in dezvoltare si administratie. De asemenea, circa 40% dintre cercetatori au diverse studii in strainatate, trei sunt cercetatori cu doctorate obtinute in Franta si cinci in alte state. Varsta medie in institut este de 43 ani.

„Dispunem de mecanisme pentru dezvoltarea carierelor stiintifice si avem o capacitate foarte buna de a-i pregati pe cei nou veniti in institut. Avem trei laboratoare, respectiv de biologie, chimia si fiziologia nutritiei si de nutritie animala si cinci echipe de cercetare. De asemenea, avem achizitionate echipamente de un milion de euro, unice in Romania si chiar in sud-estul Europei. Infrastructura institutului pot spune ca este completa pentru cercetarile noastre si este efectiv folosita printr-un numar mare de proiecte si rezultate generate. In urma derularii proiectelor, rezulta atat produse, cat si servicii, care sunt transferate fermierilor, procesatorilor si asociatiilor”, a subliniat Horia Grosu.

La Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie si Nutritie Animala – IBNA Balotesti, principalele obiective sunt gasirea de noi resurse pentru nutritia animalelor in contextul limitarii resurselor conventionale, cum este srotul de soia, mentinerea securitatii sigurantei alimentare, contracararea concurentei economiilor emergente (China, Brazilia, Argentina), diminuarea dependentei tarii de nutreturile proteice de import, solutii pentru valorificarea subproduselor care rezida in urma procesarii si adaptarea la cerintelor consumatorului prin calitate.

In cadrul IBNA Balotesti au fost create pana in prezent 81 de retete de nutreturi combinate, concentrate proteice si premixuri, elaborate la nivel de laborator, experimentate in ferme, iar cele care au asigurat spor de productie semnificativ au fost multiplicate la nivelul fabricilor si puse la dispozitia beneficiarilor.

IBNA Bucuresti poate oferi sectorului agricol, pe langa activitatea de cercetare, si instruiri sistematice pentru fermieri, alcatuirea ratiilor pentru animalele de ferma, estimarea valorilor nutritive, metode de analiza a calitatii furajelor, fiind, practic, un centru informational pentru fermieri deschis oricaror colaborari. Institutul dispune si de trei dozatoare de lapte, in trei zone din Bucuresti, obtinut de la bovinele din ferma proprie, comercializand zilnic in jur de 1.200 de litri de lapte pe zi.

Desi IBNA Balotesti nu se mai afla de la finele lui 2012 in subordinea Ministerului Agriculturii, seful MADR, Daniel Constantin, apreciaza performanta institutului in ciuda numeroaselor reorganizari suferite, considerand ca diseminarea informatiilor este extrem de importanta, iar aceasta se poate realiza fie prin Camerele Agricole, fie prin RNDR.

„Este unul dintre cele mai perfomante institute din tara, se descurca si financiar si pe partea cercetare. Desi s-a tot mutat si transformat, activitatea s-a imbunatatit constant, dar trebuie sa conferim stabilitate pentru ceea ce face, stabilind un cadru juridic clar. Este unul dintre putinele institute care reusesc sa faca transferul tehnologic foarte bine. Avem cercetatori in tara, care performeaza prin tot felul de proiecte, dar, din pacate, nu vedem rezultatele cercetarii in practica. Motivul pentru care ati plecat de la noi (ASAS/MADR — n. r.) a fost ca finantarea disponibila pentru cercetare de la Ministerul Educatiei este mult mai generoasa decat la MADR, chiar daca am facut un progres de la 15 milioane de lei, in 2012, la 47 de milioane de lei pentru cercetare si avem in plan alocarea unei sume de pana la 80 de milioane de lei. Institutul are numai cifra de afaceri jumatate din ceea ce putem oferi noi pe cercetare”, a afirmat ministrul Agriculturii, intr-o intalnire cu conducerea institutului.

Anul trecut, IBNA Balotesti a realizat o cifra de afaceri de 23,55 de milioane de lei si un profit net de 69.267 lei, in crestere fata de 2013, cand a obtinut o cifra de afaceri de 20,59 milioane de lei si un profit net de 58. 970 lei, conform sursei citate.

Share on Facebook