Fermierii romani care au dorit sa acceseze anul trecut fonduri europene nerambursabile, prin PNDR, pentru a infiinta plantatii pomicole noi, s-au confruntat cu nenumarate piedici birocratice. Chiar daca au depus eforturi supraomenesti, solicitand chiar si intalniri cu reprezentantii MADR in incercarea de a identifica alaturi de acestia o posibila solutie, unii dintre pomicultori au ramas cu dosarele de realizare a plantatiilor la stadiul de „proiect”.
Un exemplu in acest sens este cel al Melaniei Cozea, din comuna Cornesti, Dambovita, care a dorit sa acceseze fonduri europene pentru infiintarea unei livezi ecologice de aronia pe o suprafata totala de 3 hectare, in completarea unei plantatii de soc si lavanda care se intinde pe o suprafata de 6 ha. Inginer de profesie, Melania Cozea a studiat in amanunt ceea ce doreste sa cultive, gandidu-se in primul rand la oportunitatile de valorificare a materiei prime.
„Ne-am dorit foarte mult sa realizam ceva practic, suplimentar fata de ceea ce facem la serviciu. M-am interesat despre culturile care au potentialul cel mai mare la noi si am descoperit ca socul este o cultura de viitor, pentru ca nu prea se gaseste in Romania, mai ales in cultura ecologica. In tara exista socul de padure, numai ca procesatorii au probleme, in sensul ca iau de la persoane fizice, care culeg din padure. Marfa este destul de neuniform calitativa si in cantitati care sunt departe de necesar. Asa am ajuns la concluzia ca este o nevoie atat de flori, insa cel mai mult de fructe de soc, foarte cautate la export. Mai mult decat atat, am observat ca dulceata de soc o gasim doar toamna pentru o perioada de cel mult 2 luni, ceea ce inseamna ca nu exista cantitati suficiente. Am discutat cu procesatorii din tara si am vazut ca exista interes pentru aceste culturi. Pe langa acestea, am vizitat si cateva plantatii de soc pentru boabe din nordul Ungariei”, ne-a declarat Melania Cozea, administratorul fermei pomicole „Sana Plant”.
Astfel, Melania Cozea a luat in arenda un teren nelucrat de circa 10 ani, cu gandul de a-si indeplini visul. Dupa ce a realizat plantatia de soc in 2014, ca o continuare a acesteia, avand disponibila o suprafata de inca 3 hectare, s-a gandit si la aronia, planta recunoscuta pentru fructele sale ce contin o cantitate impresionanta de antioxidanti, mai exact de 15 ori mai multi decat afinele sau rodiile.
Proiectul pe fonduri europene, in valoare totala de 140.000 de euro (100.000 de euro, componenta nerambursabila), a fost depus pe masura 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole, si viza achizitionarea unui tractor de putere medie, un utilaj de imprastiat ingrasamantul pe rand, tocatoare de resturi vegetale, construirea unei mici anexe agricole pentru a depozita utilaje sau pe o perioada determinata productia, imprejmuire, un sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile, de 3 KW, pentru alimentarea unei pompe de apa, precum si pentru amenajarea unui iaz in vederea irigarii plantatiei de aronia.
Deoarece in tara nu a gasit cantitatea suficienta de butasi de aronia, si, cel mai important, nu a gasit material saditor certificat ecologic, Melania Cozea s-a vazut nevoita sa se indrepte catre un furnizor din Polonia, mai ales ca livada era deja inscrisa, din 2014, in sistemul de agricultura ecologica, si era obligatoriu ca regulile aplicabile culturilor ecologice sa fie respectate.
Epopeea certificatului albastru
„Pe masura 4.1a, in cadrul Ghidului Solicitantului din 2015, s-a impus obligativitatea, pentru aronia (dar si pentru alte specii), de a utiliza doar material de plantare din categoria biologica „certificat” (certificat albastru), document care va fi prezentat obligatoriu la solicitarea ultimei cereri de plata , solicitandu-se angajament în această privință. Aceasta in conditiile in care legislatia europeana nu prevede obligativitatea respectarii unei scheme de certificare, in cazul acestei specii. S-a impus astfel o conditie care excede cadrul legal european”, spune Melania Cozea.
„Incercand sa respect prevederile din Ghid, asa cum am solicitat si obtinut toate avizele, m-am adresat firmei din Polonia. Le-am cerut certificatul descris in Ghid. Acestia mi-au spus ca s-au mai confruntat cu aceasta problema in cazul plantelor vandute in Romania si ne-au trimis, pentru justificare, un document emis de Institutul de material saditor din Polonia. Conform acestuia se spunea ca nu au baza legala de a-l emite, nefiind un certificat solicitat de CE. Astfel, neexistand prevederile directivele europene, ei nu au entitatea si procedurile care sa elibereze acest certificat pentru aronia. In schimb, au trimis certificatul care atesta ca plantele sunt ecologice, conform reglementarilor specifice europene”, explica, pentru StiriAgricole.ro, Melania Cozea.
„Analizand mai departe cele spuse de furnizor, am verificat legislatia comunitara. Astfel am constat ca Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008, prevede obligativitatea utilizarii materialului din categoria „certificat” numai pentru o serie de genuri si specii, care sunt detaliate in Anexa 1, printre care nu se regaseste si aronia. Astfel, pentru aceste specii care nu se regasesc in Anexa la Directiva, achizitionate din UE, nu exista prevederi legislative pentru emiterea acestui tip de certificat de catre producatorii din UE, fiind astfel exceptate”, mai spune Melania Cozea.
Ce se specifica in Ghidul Solicitantului
Potrivit Ghidului Solicitantului din 2015 aferent masurii 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole in cazul „infiintarii si/sau reconversiei solicitantul trebuie sa utilizeze doar material fructifer din categoria biologica „certificat”.
Astfel, ghidul precizeaza ca „se verifica in cadrul studiului de fezabilitate daca solicitantul si-a prevazut cheltuieli cu materialul de plantare fructifer utilizat din categoria biologica certificat (certificat albastru), document care va fi prezentat obligatoriu la solicitarea ultimei cereri de plata si se solicita angajament in aceasta privinta.”.
In Anexa 1 – cererea de finantare, la pozitia 16 se noteaza: „Ma angajez ca in cazul infiintarii si/sau reconversiei pomicole voi utiliza doar material fructifer din categoria biologica certificate (certificate albastru), document pe care il voi prezenta obligatoriu la solicitarea ultimei cereri de plata”.
Mai mult decat atat, Melania Cozea sustine ca obligativitatea prezentarii unui certificat, in absenta legislatiei europene specifice, pentru masura 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole, aduc atingere inclusiv liberei circulatii a marfurilor in cadrul statelor membre, un principiu de baza al Uniunii Europene.
„Totodata, Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene prevede la articolul 34 (ex-articolul 28 TCE): Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Astfel, stabilirea unei conditii de eligibilitate prin Ghidul Solicitantului, cum este criteriul de eligibilitate conform caruia „solicitantul trebuie sa utilizeze doar material fructifer din categoria biologica certificat”, in absenta legislatiei nationale si europene de aprobare a unor proceduri de emitere, determina imposibilitatea utilizarii materialului saditor din UE. In fapt, pe langa caracterul discriminatoriu al acestei prevederi, aceasta conditionare aduce atingere si principiului liberei circulatie a marfurilor conform caruia nu trebuie impuse limite sau conditionari la intrarea produsului pe piata nationala a unui stat membru, prevazut la articolul 34”, ne-a mai spus Melania Cozea.
Cum a modificat MADR Ghidul solicitantului
In cadrul variantei consultative a Ghidului solicitantului pentru masura 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole, sesiunea 2016, MADR a facut o serie de modificari: „Se verifica in cadrul studiului de fezabilitate daca solicitantul si-a prevazut cheltuieli cu materialul de plantare fructifer utilizat din categoria biologica certificat sau dintr-o categorie superioara (de exemplu: certificat albastru, eticheta alba. Documentul care atesta categoria biologica a materialului (document de calitate si conformitate al furnizorului) va fi prezentat obligatoriu la solicitarea ultimei cereri de plata si se solicita angajament in aceasta privinta, asumat prin Declaratia pe propria raspundere (F).
Incadrarea materialului fructifer in categorii biologice se va face in conformitate cu Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si testarea si inregistrarea soiurilor de plante, republicata, a Ordinului MADR nr. 82/2010 privind comercializarea materialului de inmultire si plantare fructifer destinat productiei de fructe, pe teritoriul Romaniei , a Ordinului 564/2003 pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice interne privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si/sau certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante produse si comercializate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia speciilor pentru care nu exista obligativitatea respectarii unei scheme de certificare, conform Directivei CE 90/2008 privind comercializarea materialului de inmultire si plantare fructifer destinat productiei de fructe, situatie in care materialul de plantare fructifer, poate fi si material Conformitas Agraria Communitatis (CAC). Speciile exceptate, pentru care nu exista obligativitatea respectarii unei scheme de certificare, sunt: agris, maces, soc negru, trandafir pentru petale, catina, lonicera caerulea, corn, scorus negru (aronia). Pentru indeplinirea acestei conditii de eligibilitate nu este necesara verificarea soiului/soiurilor propuse prin proiect in catalogul ISTIS”, se arata in documentul de pe site-ul AFIR.
Fata de aceste prevederi, Melania Cozea sustine ca desi au fost operate o serie de modificari asupra Ghidului Solicitantului, in sensul solicitarii unui certificat de calitate inferior, nici acesta nu poate sa fie emis de companiile europene, in contextul in care nu exista o baza legala, la nivel european, prin care sa fie emis un astfel de certificat.
„Chiar si in situatia mentinerii solicitarii certificatului de tip „CAC” in Ghidul aferent sesiunii 2016, solicitantii care au depus proiecte in cadrul sesiunii 2015, nu pot beneficia, in opinia MADR, de aceasta modificare. Astfel se ajunge in situatia hilara in care un producator care a aplicat pentru masura 4.1a, presupunand ca i s-a acceptat dosarul si s-a incheiat contractul sa fie pus in situatia de a obtine un document pe care nici autoritatile romane si nici cele ale altor state nu il pot emite (autoritatile romane deoarece acestea au competenta numai pentru plantele produse in Romania iar cele din statele vecine deoarece nu exista legislatie specifica). In acelasi timp eventualii operatori care ar aplica pentru aceeasi masura 4.1a in 2016 nu ar mai fi supusi la acelasi tratament. In aceste conditii esti fortat cumva sa cumperi plante numai din Romania, insa ce te faci ca in tara nu sunt produse plante certificate ecologic si nici in cantitati atat de mari. Esti legat practic de maini si de picioare”, ne-a mai spus Melania Cozea.
Ce raspuns are AFIR in acest caz
Redactia StiriAgricole.ro a cerut AFIR un punct de vedere oficial cu privire la acest subiect. Agentia precizeaza in cadrul raspunsului primit, in data de 5 mai, ca „certificatul albastru este o forma de certificare specifica Romaniei, pentru soiurile inregistrate in Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania”.
„Conform Ghidului Solicitantului pentru Submasura 4.1a, acest certificat nu poate influenta eligibilitatea proiectului, el nefiind solicitat la depunere, ci la ultima cerere de plata. Asadar, problemele de eligibilitate din proiectul doamnei Cozea nu tin de prezenta sau absenta certificatului albastru. Conform fisei submasurii 4.1a „Investitii in exploatatii pomicole”, in cazul infiintarii si/sau reconversiei solicitantul trebuie sa utilizeze doar material fructifer din categoria biologica certificata”.
„Aceasta conditie are la baza prevederile Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului. Conform Regulamentului mentionat, pentru ca ajutorul sa fie bine directionat, statele membre au obligatia conditionarii acordarii sprijinului financiar nerambursabil in scopul asigurarii viabilitatii noilor activitati economice sprijinite in cadrul masurilor/ submasurilor din PNDR 2014-2020”, se mai noteaza in raspunsul AFIR.
„Pentru respectarea acestui criteriu de eligibilitate pentru sesiunea 2015, in cazul proiectelor care vizeaza infiintare/reconvesia plantatiilor pomicole, la depunerea cererii de finantare solicitantul se angajeaza ca materialul de plantare fructifer utilizat sa faca parte dintr-o categorie biologica certificata, urmand ca documentul care atesta ca materialul de plantare este certificat sa fie prezentat la solicitarea ultimei transe de plata.
„In ceea ce priveste proiectul depus de SANA PLANT SRL in sesiunea 2015, mentionam ca acesta nu a fost declarat neeligibil din cauza neindeplinirii criteriului de eligibilitate privind utilizarea de material fructifer din categoria biologica certificata. In primul rand, documentul care atesta ca materialul de plantare este certificat este solicitat la momentul depunerii ultimei cereri de plata si nu la depunerea cererii de finantare, asa incat neprezentarea acestuia la momentul depunerii proiectului la AFIR nu ar fi putut influenta eligibilitatea. Mai mult, prin proiect, doamna Cozea dorea infiintarea unei plantatii cu o suprafata de 3,12 ha cu specia Aronia soiul Nero, soi care este inregistrat in Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania aferent 2014. Pentru conditiile de eligibilitate neindeplinite, altele decat cele legate de certificarea soiului de aronia, SANA PLANT SRL a depus contestatie care se afla in proces de analiza”, precizeaza AFIR.
„Pentru sesiunea 2016, îndeplinirea acestei condiții de eligibilitate se va urmări la depunerea cererii de plată prin care se solicită decontarea valorii prin document de calitate și conformitate al furnizorului care atestă categoria biologică certificat sau categoria superioară. O ultima precizare pe care o facem este aceea ca, pentru a primi foduri europene nerambursabile, solicitantii trebuie sa respecte conditiile din Ghidurile Solicitantului si din fisele masurilor specifice. Aceste conditii sunt stabilite prin Regulamentele emise de Comisia Europena (care ofera fondurile nerambursabile) si prin legislatia statului roman (care cofinanateaza, alaturi de Uniunea Europeana, Programul National de Dezvoltare Rural). Documentele de accesare sunt publice si accesibile tuturor solicitantilor”, se mai arata in raspunsul AFIR.
Obiectivul MADR: 200.000 de hectare de livezi noi
Pentru anul acesta, Melania Cozea si-a propus sa depuna din nou un proiect pe fonduri europene, cel putin pentru a-si putea achizitiona utilaje. Problema insa care apare este ca ii va fi destul de dificil sa acumuleze punctele minim necesare, in vederea accesarii banilor europeni, in conditiile in care plantatia este deja infiintata.
„Am vrea sa depunem un proiect pentru utilaje, anexa agricola, deoarece costurile de intretinere sunt destul de mari cand lucrezi aproape manual, insa se pierd multe puncte deoarece livada este deja infiintata. Plantatiile noi beneficiau de mai multe puncte in cadrul masurii 4.1a. Sau probabil ca o sa ne dezvoltam intr-un ritm mai lent, pe masura posibilitatilor financiare proprii. Din pacate, nici pentru banca nu prea esti interesant, mai ales ca afacerea e considerata start-up si nu ai contracte, productie, cel putin in primii trei ani pana intra pe rod. Este pacat insa ca, pe langa efortul specific unei culturi noi, a fost multa munca si bani investiti in acesta plantatie.”, mai spune Melania Cozea.
Chiar si ministrul Agriculturii s-a declarat anul trecut nemultumit de numarul foarte mic de proiecte cu fonduri europene depuse pe masura 4.1a, din PNDR. Mai mult decat atat, MADR anunta ca obiectivul sau, pe urmatorii 5 ani, este infiintarea a peste 200.000 de hectare de livezi noi. Ramane de vazut in ce masura acest obiect mai poate fi atins.
