La reuniunea Consiliului Uniunii Europene – Agricultură şi Pescuit, România a obținut o finanțare totală de 238,5 milioane euro, reprezentând 47,7 milioane euro/an, pentru Programul viticol 2014-2018.
Totodată, s-a decis ca plafonarea sprijinului acordat fermierilor să fie aplicat pe baze voluntare, cu obligativitatea aplicării unor reduceri pentru tranșele de peste 300.000 euro. La plăţile naţionale tranzitorii s-a obţinut o creştere de 39%, prin aplicarea noilor procente, începând de la 75% în 2015 și ajungând la 50% în 2020, se arată într-un comunicat remis de Ministerul Agriculturii (MADR).
Procentul pentru sprijinul cuplat a fost majorat de la 10% la 13%, la care se pot adăuga încă 2% pentru culturile proteice.
De asemenea, există posibilitatea aplicării plăţii redistributive pentru primele hectare şi de către SM SAPS, ceea ce presupune că se va putea acorda o plată suplimentară pentru primele 30 de hectare.
Sprijinul pentru tinerii fermieri va fi obligatoriu în cadrul primului pilon, iar pragul de aplicabilitate va fi între 25 și 90 hectare.
Pentru componente de înverzire, România a obţinut mai multă flexibilitate pentru diversificarea culturilor, respectiv aplicarea a două praguri în funcţie de mărimea fermei. Primul, care este cuprins între 10-30 hectare, presupune diversificarea a doar două culture. Al doilea, de peste 30 hectare, presupune 3 culturi.
Păşunile permanente vor fi raportate în continuare la nivel naţional, iar zonele de interes ecologic vor trebui observate numai la fermele de peste 15 hectare.
Totodată, România a reuşit să obţină o definiție a fermierului activ mai puţin restrictivă, care, deşi exclude beneficiarii care nu practică preponderent activităţi agricole, lasă statelor membre posibilitatea adaptării la specificul naţional.
