Guvernul a decis să aloce un plafon suplimentar de garantare în valoare de 2.500 de milioane lei pentru achiziția de locuințe prin programul „Prima casă” în 2015.

Potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptată astăzi, programul guvernamental „Prima casă”, prin care statul acordă garanții guvernamentale pentru achiziționarea unei locuințe, va continua şi în 2015. De asemenea, actul normativ aprobat de Guvern prevede posibilitatea utilizării în anul 2015 a diferenței nealocate din plafonul prevăzut pentru anul 2014, precum și sumele neutilizate până la data de 31.12.2014 din fondurile alocate băncilor din plafonul disponibil pentru 2014. Suma reprezentând diferența rămasă neutilizată și/sau nealocată din anul 2014 se va publica pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice și al Fondului Naţional de Garantare şi Contragarantare pentru IMM-uri.

De la inițierea Programului „Prima casă”, în 2009, pană în prezent, au fost acordate aproximativ 130.000 garanții, pentru finanțări în valoare de 2,525 miliarde euro, respectiv 10,985 miliarde lei, din care 31% reprezintă valoarea garanțiilor destinate achiziției de imobile construite între anii 2008-2014.

Pentru emiterea de garanții în cadrul programului „Prima casă”, în cursul anului 2014 s-au efectuat alocări și realocări totale în sumă de aproximativ 2,33 miliarde de lei.

Cum a evoluat prețul locuințelor

Preţurile locuinţelor din Sibiu şi Timişoara au scăzut cel mai puţin în ultimii şase ani, cu 16%, respectiv 25%, în condiţiile în care în Râmnicu Vâlcea, Constanţa şi Bucureşti au fost consemnate cele mai mari deprecieri, de peste 40%, potrivit datelor portalului imobiliare.ro, care a realizat o analiză la nivelul a 15 oraşe-reşedinţă de judeţ pe segmentul apartamentelor, din care a reieşit că doar două dintre acestea au înregistrat reduceri de preţ mai mici de 30% în ultimii şase ani, transmite Mediafax.

Astfel, Sibiul este oraşul cu cea mai mică rată de depreciere a locuinţelor pe timp de criză, în condiţiile în care din trimestrul al patrulea din 2008, apartamentele scoase la vânzare aici s-au ieftinit cu 16%, de la o medie de 834 de euro pe metru pătrat util până la 697 de euro pe metru pătrat. De la finele lui 2013 până în 2014 preţurile au consemnat însă un recul semnificativ, de 3,7%, de la un nivel de 724 de euro pe metru pătrat util.

În Timişoara, apartamente s-au ieftinit cu 25% în perioada 2008-2014, de la o medie de 1.099 de euro pe metru pătrat util, până la 824 de euro pe metru pătrat. Pe parcursul anului precedent, preţurile s-au înscris însă pe un trend ascendent, cu un avans de 4,4%, de la nivelul de 789 de euro pe metru pătrat valabil în trimestrul al patrulea din 2013.

În aceste condiţii, cele două oraşe au reprezentat cele mai sigure destinaţii pentru o achiziţie imobiliară în scop de investiţie.

Cu un declin moderat al preţurilor în perioada de recesiune, respectiv sub 40%, au fost plasate Braşov (-30%, până la 818 euro), Cluj-Napoca (-32%, până la 968 euro), Iaşi (-33%, până la 799 euro) şi Ploieşti (-34%, până la 733 euro).

Ecartul dintre cele două momente a fost micşorat însă de tendinţa de creştere a preţurilor consemnată de la finele lui 2013 până în 2014, aprecieri care s-au situat la 2,6% în Braşov, la 1,8% în Cluj-Napoca, 2,5% în Iaşi şi 2,6% în Ploieşti.

Oraşele incluse pe lista celor mai proaste investiţii imobiliare au consemnat reduceri de preţ de peste 40%.

În fruntea topului se situează Râmnicu Vâlcea, unde apartamentele şi-au pierdut 50% din valoare pe parcursul crizei, astfel că în trimestrul al patrulea din 2014 suma medie solicitată de vânzătorii din oraş se situa la 598 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.200 de euro pe metru pătrat în 2008). Piaţa şi-a continuat trendul descendent în ultimul an, cu un declin de 2,2% la 12 luni, de la 612 euro pe metru pătrat.

Constanţa a consemnat, pe parcursul perioadei de recesiune, o depreciere a preţurilor de 45%, de la 1.552 de euro pe metru pătrat în 2008, până la 858 de euro pe metru pătrat la finele anului trecut. Piaţa dă însă semne de stabilizare, în contextul revenirii preţurilor pe o traiectorie crescătoare, cu un avans de 1,5% la nivelul lui 2014.

Bucureştiul se situează, şi el, în topul oraşelor cu cele mai mari rate de depreciere consemnate în ultimii şase ani, cu o scădere de 44%, de la 1.899 de euro pe metru pătrat, până la 1.056 de euro pe metru pătrat. Începând cu finalul lui 2013 însă, pretenţiile proprietarilor s-au revigorat, iar preţurile au crescut uşor, de la 1.040 de euro pe metru pătrat.

Pe segmentul de case-vile, studiul realizat de portalul imobiliar în cinci mari oraţe din ţară şi împrejurimi, arată că acest tip de locuinţă din zona Constanţei şi-au menţinut cel mai bine valoarea pe parcursul recesiunii, consemnând un recul de doar 21,2%, de la 972 la 766 de euro pe metru pătrat util. Pe parcursul lui 2014, preţurile solicitate de proprietari s-au menţinut la o valoare relativ constantă.

În zona Timişoarei, preţurile caselor au scăzut cu 30% în decursul ultimilor şase ani, de la un nivel de 1.000 de euro pe metru pătrat, până la 700 de euro pe metru pătrat, cu o depreciere de 4,2% în 2014.

Casele şi vilele din Cluj-Napoca şi împrejurimi s-au ieftinit în perioada analizată cu circa 31,9% ajungând, în trimestrul al patrulea al anului trecut, la o valoare de 1.075 de euro pe metru pătrat util. În ultimul an, declinul a continuat cu o marjă de 3,9%, de la 1.119 euro pe metru pătrat.

În zona Braşovului, pretenţiile vânzătorilor se situau anul trecut la o medie de 816 euro pe metru pătrat util, în scădere cu 39,1% faţă de nivelul de 1.340 de euro pe metru pătrat consemnat în 2008. Casele braşovene s-au apreciat însă anul trecut, cu o medie de 1,4%, de la 805 euro pe metru pătrat.

În ultimii şase ani, cea mai mare rată de depreciere pe segmentul caselor şi vilelor a fost consemnată în zona Capitalei (regiunea Bucureşti Ilfov). Valoarea de vânzare pentru acest tip de proprietăţi a scăzut cu 43,5% în perioada menţionată, de la 2.333 la 1.318 euro pe metru pătrat util. Tendinţa de scădere s-a menţinut şi în ultimul an, cu o marjă de 3,5%, de la un nivel de 1.366 de euro pe metru pătrat util consemnat în trimestrul patru 2013.

Share on Facebook