Încă din vremea regimului comunist, apicultura și apicultorii au fost ajutați într-un mod sau altul, mai mult sau mai puțin. Au fost perioade când prețul mierii era destul de bun, adică un kilogram de miere era raportat la trei kilograme zahăr.

După revoluția din anul 1989, numărul familiilor de albine din țară a scăzut, la fel și numărul apicultorilor. Datorită importanței albinei asupra naturii, în ultima vreme s-a ajuns la un apogeu al apiculturii în Europa și în țara noastră.

Uniunea Europeană recunoaște importanța albinei, fapt pentru care și sprijină apicultura cu o serie de fonduri. Deși anii trecuți au fost susținuți atât apicultorii începători, cât și profesioniștii cu fonduri, de acum înainte vor fi sprijiniți doar apicultorii profesioniști.

Acești apicultori profesioniști vor beneficia de fonduri europene în viitor numai dacă îndeplinesc condițiile necesare, iar ei au menirea de a demonstra că produc produse apicole, nefiind destul faptul că au numărul de familii de albine.

Despre criteriile de eligibilitate privind accesarea fondurilor disponibile prin Programul Național Apicol acum putem vorbi mai puțin, deoarece încă nu avem un ghid scos pe piață care să ne fie drept îndrumar.

Am înțeles că se fac eforturi ca anul acesta să se poată scoate un ghid pentru a beneficia de el. Dar să nu uităm un lucru, că anul 2014 este un an al tranziției, când vorbim de fonduri, fapt pentru care este necesar să ne instruim, să punem în balanță, ceea ce vrem să facem pentru a nu ajunge în prag de eșec. Pe lângă acest ajutor vor mai apărea și alte tipuri de întrajutorare secundare.

Paralel statul român sprijină apicultorii și apicultura prin Programul Național Apicol, dar și prin prețul mierii care nu este un preț de rău augur. Aici mă refer la prețul mierii de salcâm, care pe toată perioada anului 2013 a fost liniar și a atins cota de 16 lei/kg, chiar și mai bine. Această cota este maximă, nemaifiind întâlnită până acum.

Faptul că vorbim de un preț liniar pe toată perioada anului îmbărbătează producătorul și îi oferă un confort și o siguranță în valorificarea produsului.

Sunt sigur ca unii colegi, când citesc părerea mea despre prețul mierii, mă vor blama. Dar îi rog să se revină cu gândul în vremea anilor 2002, când China practica în România  un preț de dumping de 2,5 de lei /kg de miere, iar zahărul era aproape dublu ca preț în magazine, în funcție de locația acestora.
Trebuia să vindem mierea românească la prețul de 4,5 lei ca să avem profit zero. Acum Uniunea Europeană ne protejează de acest sistem economic.

În concluzie, apicultura beneficiază de sprijin dublu, atât din partea statului român, cât și din partea Uniunii Europene. Consider că acest lucru este de bun augur pentru noi toți.

Pe viitor, apicultorii trebuie să învețe să producă mai mult cu cheltuieli mai puține, să se specializeze mai amplu în domeniul apicol și să fie mai responsabili față de albine. Aici fac trimitere la acea castă de apicultori despre care putem spune ca, într-un fel sau altul „chinuie albina”, niciodată nefiind mulțumiți de profitul obținut.

De cealaltă parte a barierei se află casta apicultorilor profesioniști, responsabili, care trăiesc din apicultură și trăiesc bine.

În urma problemelor apărute în anii precedenți cu Programul Național Apicol, acum s-au luat măsuri noi, mai drastice care pot înlătura orice factor negativ  ce poate fi distructiv pentru apicultură și albină. Prin Programul Național Apicol se decontează achiziția de medicamente, stupi, mătci, familii de albine și roiuri. Legea prin care trebuie plătită polenizarea cu albine, iarăși, este de partea apicultorilor. Legea  prin care se scutesc de unele taxe mijloacele de transport destinate apiculturii este, de asemenea, în sprijinul apicultorilor. Școlile de instruire, sesiunile științifice, târgurile, granițele deschise care oferă noi orizonturi apicultorilor pentru sistematizare, dotare și informare sunt benefice apiculturii românești.

Față de alte perioade, acum putem spune că apicultura este sprijinită, fapt pentru care mulți oameni se îndreaptă spre această îndeletnicire ca să o practice.

           Drd. ing. Brebu Casian, președinte ACA, Filiala Județeană Timiș

Share on Facebook