Prin Programul Național Apicol (PNA), apicultorii pot achiziționa medicamente, funduri de stupi pentru control sau funduri de stupi antivarooa, familii de albine sau deconta costul analizelor privind calitatea mierii.

Maria Toma, director MADR, Direcția Organizări de Piață în Sectorul Zootehnic, trece în revistă beneficiile și restricțiile PNA, în raport cu noile reglementări europene.

De ce a fost nevoie să se realizeze un program special pentru sectorul apicol? Care este scopul programului?

Maria Toma: Prin Regulamentul (CE) nr. 1221/1997, Consiliul a stabilit regulile generale privind acțiunile de îmbunătățire a producției și comercializării mierii. Este recunoscut faptul că apicultura europeană este un sector al agriculturii ale cărui funcții principale sunt activitatea economică și dezvoltarea rurală, producția de miere și alte produse apicole și menținerea echilibrului ecologic. Conform prevederilor Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1.234/2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole, trebuie să se stabilească pentru o perioadă de trei ani un program național care să vizeze îmbunătățirea condițiilor de producție și comercializare a produselor apicole în Uniunea Europeană.

Scopul de bază al programului este:

  • sprijinirea activităților de profilactică și combatere a varoozei;
  • sprijinirea analizelor fizico-chimice ale mierii;
  • achiziționarea materialului biologic pentru refacerea șeptelului apicol care favorizează obținerea produselor apicole de cea mai înaltă calitate în stupine, precum și înlocuirea stupilor deteriorați în pastoral.

Acest Program Național Apicol se demarchează de PNDR?

Maria Toma: Programul Național Apicol (PNA) face parte din Pilonul I, în care sunt incluse plățile directe către fermieri, fie din bugetul național, fie din FEGA. În cazul PNA, cofinanțarea se face 50% din buget național, 50% din fonduri FEGA. PNDR gestionează programe de investiții din Pilonul II cu finanțare din FEADR. Trebuie asigurată o anumită coerență între acțiunile programelor apicole și alte măsuri care rezultă din diferite politici comunitare atunci când se implementează programele.

Este și acest program avizat de Comisia Europeană?

Maria Toma: Conform art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 917/2004 al Comisiei care conține modalitățile de aplicare a Reglementării (CE) nr. 797/2004, cu modificările ulterioare, statele membre comunică programele apicole Comisiei înainte de 15 aprilie a primului an acoperit de program, din perioada de trei ani. Programul Național Apicol pentru perioada 2014 – 2016 a fost aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. 5.126 din 12 august 2013 de aprobare a programelor de îmbunătățire a producției și comercializării produselor apicole prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului și de stabilire a contribuției Uniunii la aceste programe.

Există constrângeri din partea Uniunii Europene legat de PNA? Ce avem sau ce n-avem voie să facem prin acest program?

Maria Toma: Trebuie să se evite orice compensare suplimentară datorată unei combinări de ajutoare și orice contradicție în definirea acțiunilor!

În elaborarea programului sunt consultate și asociațiile profesionale?

Maria Toma: Da. Conform prevederilor art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 797/2004 al Consiliului din 26 aprilie 2004 privind acțiunile de îmbunătățire a condițiilor de producție și comercializare a produselor apicole: „Programul apicol se elaborează în strânsă colaborare cu organizațiile reprezentative și cooperativele apicole. Este comunicat Comisiei care hotărăște aprobarea lui în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 2771/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comună a piețelor în sectorul ouălor”.

De când și cum funcționează PNA și care este structura sa pe ani?

Maria Toma: Încă din anul 2008, apicultorii din România au beneficiat de măsuri de sprijin financiar aprobate în Programul Național Apicol. Prin Programul Național Apicol pentru perioada 2008 – 2010, aprobat prin Decizia Comisiei Europene din 17 august 2007 privind aprobarea Programului de îmbunătățire a producției și a comercializării produselor apicole, elaborat de România în temeiul Regulamentului Consiliului nr. 797/2004 și prin Hotărârea Guvernului nr. 556/2008, apicultorii au primit sprijin financiar în valoare de 40.110.367 lei.

Prin Programul Național Apicol pentru perioada 2011 – 2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene din 14 septembrie 2010 de aprobare a programului de îmbunătățire a producției și comercializării produselor apicole prezentat de România în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului și de stabilire a contribuției Uniunii la acest program și prin Hotărârea Guvernului nr. 245/2011, apicultorii au primit sprijin financiar în valoare de 87.883.257,5 lei.

Comisia Europeană participă la finanțarea acțiunilor din Program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acțiune accesată, excluzând TVA. Exercițiile financiare ale Programului se stabilesc de la data de 16 octombrie a fiecărui an până la data de 15 octombrie a anului următor, iar acțiunile cuprinse în acesta se aplică anual de către beneficiari, de la data de 16 octombrie a anului în curs până la data de 31 august a anului următor. Plățile aferente se fac în timpul exercițiului financiar.

Care este stadiul actual al Programului Național Apicol?

Maria Toma: Programul este în derulare, termenul limită de depunere a cererii și a documentelor care o însoțesc fiind data de întâi august a fiecărui an. Decontarea sumelor cuvenite se realizează de către APIA până la data de 15 octombrie a fiecărui an.

Care sunt acțiunile programului?

Maria Toma: Conform prevederilor Regulamentului nr. 1234/2007, acțiunile care sunt incluse în programul apicol 2014-2016 sunt următoarele:

a) asistența tehnică pentru apicultori și grupuri de apicultori;

b) lupta contra varoozei;

c) raționalizarea transhumanței;

d) măsuri de asistență pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii;

e) măsuri de asistență pentru repopularea șeptelului apicol comunitar;

f) colaborarea cu organismele specializate în realizarea de programe de cercetare aplicată în domeniul apiculturii și al produselor apicole.

Cine sunt beneficiarii și care sunt condițiile de eligibilitate?

Maria Toma: Conform prevederilor H.G. nr. 1050/2013 pentru aprobarea Programului național apicol pentru perioada 2014-2016, a normelor de aplicare, precum și a valorii sprijinului financiar, beneficiarii PNA 2014 –2016 sunt: „Apicultori, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare, organizate în asociații de crescători de albine, federații, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislației în vigoare”.

PNA 2014-2016 aduce schimbări față de programele anterioare?

Maria Toma: Da, achizițiile produselor decontate prin PNA se pot face direct sau prin intermediul formei asociative, față de PNA anterioare, când aceste achiziții se puteau face doar prin intermediul formei asociative.

Care sunt măsurile din PNA 2014-2016 și ce acțiuni sunt sprijinite? Vă rugăm să le explicați în detaliu pe fiecare în parte.

Maria Toma: În PNA 2014 – 2016 sunt incluse următoarele acțiuni:

1. achiziționarea de medicamente, funduri de stupi pentru control sau funduri de stupi antivarooa;

Cheltuieli eligibile:

– prețul fără TVA al medicamentelor pentru combaterea varoozei, achiziționate pentru întregul efectiv de albine deținut de apicultor la data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiar;

-prețul fără TVA al medicamentelor pentru combaterea varoozei, folosite pentru apicultura ecologică, achiziționate pentru întregul efectiv de albine deținut de apicultor la data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiar, în cazul apiculturii ecologice;

-prețul fără TVA al fundurilor de stupi pentru control sau al fundurilor de stupi antivarooa.

2. achiziționarea de mătci, roiuri pe faguri și/sau familii de albine;

Cheltuieli eligibile:

  • prețul fără TVA pentru achiziția unui număr maxim de mătci egal cu 50% din familiile de albine deținute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de mătci și pentru achiziția medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine;
  • prețul fără TVA pentru achiziția unui număr maxim de roiuri pe faguri egal cu 20% din familiile de albine deținute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 50 de roiuri și pentru achiziția medicamentelor necesare pentru tratarea acestora;
  • prețul fără TVA pentru achiziția unui număr maxim de familii de albine egal cu 30% din familiile de albine deținute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 50 de familii și pentru achiziția medicamentelor necesare pentru tratarea acestora.

3. achiziționarea de stupi în vederea reformării stupilor uzați în urma deplasării acestora în pastoral;

Cheltuieli eligibile:

  • prețul fără TVA pentru achiziția de stupi utilați conform tehnologiei apicole, dar nu mai mult de 30% din totalul stupilor deținuți de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, excluzând materialul biologic.

4. decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii.

Cheltuieli eligibile:

  • prețul fără TVA pentru setul de bază de analize fizico-chimice care să ateste calitatea mierii și care trebuie să cuprindă:
  • determinarea hidrometilfurfurolului (HMF) din miere;
  • determinarea glucozei și fructozei din miere;
  • determinarea conținutului de apă;
  • examen organoleptic;
  • determinarea indicelui diastazic.

Prin Decizia Comisiei Europene nr. 5.126 din 12 august 2013 de aprobare a programelor de îmbunătățire a producției și comercializării produselor apicole prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului și de stabilire a contribuției Uniunii la aceste programe valoarea sprijinului financiar este de 50% de la bugetul de stat și 50 % de la bugetul UE, respectiv 20.045.340 euro, și 89.091.513 lei, distribuită astfel:

  • anul 2014 – 6.683.690 euro, respectiv – 29.705.660 lei;
  • anul 2015 – 6.684.930 euro, respectiv – 29.711.171 lei;
  • anul 2016 – 6.676.720 euro, respectiv – 29.674.682 lei.

Cum pot potențialii beneficiari să acceseze măsurile din PNA?

Maria Toma: Conform prevederilor H.G. nr. 1050/2013 pentru aprobarea Programului Național Apicol pentru perioada 2014-2016, a normelor de aplicare, precum și a valorii sprijinului financiar, beneficiarii PNA pentru perioada 2014-2016 achiziționează direct sau prin intermediul formei asociative produsele și solicită anual ajutorul financiar prin intermediul formei asociative legal constituite din care fac parte.

Reprezentantul formei asociative constituită legal, pe baza cererilor și a documentelor depuse de beneficiari, depune la centrul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, sau centrul municipiului București, pe raza căruia își are sediul înregistrat în actele de constituire, documentele justificative prevăzute în actul normativ amintit. Pentru acțiunile prevăzute în Program, termenul-limită de depunere a cererii și a documentelor care o însoțesc este data de întâi august a fiecărui an.

Decontarea sumelor cuvenite se realizează de către APIA până la data de 15 octombrie a fiecărui an.

Din perspectiva dumneavoastră, cum credeți că va evolua apicultura din România în perioada următoare?

Maria Toma: Datorită programelor de sprijin financiar accesate de către apicultori, sectorul apicol a cunoscut o dezvoltare semnificativă, prin înființarea sau modernizarea fermelor apicole, ceea ce adus la îmbunătățirea și creșterea competitivității acestui sector. Programele europene sau naționale destinate apicultorilor au vizat dezvoltarea fermelor de semi-subzistență, instalarea tinerilor fermieri sau pentru îmbunătățirea condițiilor de producție și comercializare a produselor apicole. Astfel, prin accesarea acestor programe, apicultorii au putut achiziționa material biologic cu valoare certificată, stupi și utilaje apicole moderne pentru dezvoltarea acestei activități în vederea obținerii de produse competitive atât pe piața internă, cât și la export.

Este bine cunoscut faptul că în țara noastră consumul de miere este redus. Există programe care să stimuleze consumul pentru ca astfel să crească profitabilitatea exploatării mierii și a produselor apicole?

Maria Toma: Nu există programe specifice în derulare, însă prin fiecare târg de profil din țară apicultorii promovează, cu succes, consumul de miere!

Sursa: Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală

Share on Facebook