Randamentele mici obținute de cultivatorii români de sfeclă de zahăr, precum și cota ridicată de TVA, de 25%, sunt printre cauzele care țin prețul zahărului la un nivel de peste 4 de ori mai mare decât cel la care este tranzacţionat pe bursă.

În România, productivitatea este relativ scăzută faţă de ţările vestice, unde producţia locală medie este de 40 de tone de sfeclă de zahăr la hectar, în timp ce ţările vestice obţin producţii spre 60 de tone sfeclă de zahăr pe un hectar.

În 2017, Uniunea Europeană va renunța la cotele de zahăr. Acest lucru nu va genera și scăderea semnificativă a prețului la zahăr.

„Nu cred că vom asista la o scădere substanțială a prețului zahărului și asta datorită prețului încă mare a zahărului brut”, ne-a declarat Mihai Dimitriu, reprezentant al Agrana.

Prețuri de 4 ori mai mari

Astfel, în România, preţul mediu de retail al unui kilogram de zahăr este de 1,6 dolari, fiind de peste 4 de ori mai mare decât cel la care este tranzacţionat pe bursă, respectiv de 35,9 cenţi pe kilogram (la sfârşitul lunii iunie). Spre comparație, în Polonia preţul mediu de retail al unui kilogram de zahăr este de 1,2 dolari, în Cehia este de 0,9 dolari, iar în Bulgaria de 1,4 dolari, potrivit unei analize realizate de XTB.

În România, preţul de retail al zahărului a crescut în continuu începând cu anul 2006, deşi pe bursă cotaţiile zahărului au scăzut constant în ultimii doi ani. Spre exemplu, la începutul lunii iunie a acestui an zahărul se tranzacţiona pe bursă la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, de 28,6 cenţi pe kilogram, cu aproximativ 40% mai puţin faţă de 2011.

În toată această perioadă, contrar evoluţiei de pe piaţa bursieră, preţul de retail a crescut cu aproximativ 25%. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, vânzările de zahăr au continuat să crească în România, atât către retaileri, cât şi către producătorii de băuturi răcoritoare. Spre exemplu, Agrana, unul dintre cei mai mari actori de pe piaţa zahărului, a înregistrat anul trecut, pe piaţa locală, o creştere a vânzărilor cu 19,8%.

Un alt motiv pentru care preţul la raft este ridicat în România în reprezintă nivelul TVA, practicat nediferenţiat la produsele de bază, acestea fiind taxate similar celorlalte bunuri, cu 24%.

„Spre deosebire de ţara noastră, în majoritatea ţărilor membre ale UE se aplică o cotă redusă de TVA la alimentele de bază, cuprinsă între 5% şi 20%”, se arată în documentul citat.

Chiar şi în Ungaria, singura ţară europeană care practică un nivel al TVA-ului mai ridicat decât în România, aplicabil inclusiv în cazul alimentelor de bază, zahărul se vinde mai ieftin, respectiv cu 1,4 dolari pe kilogram.

Totodată, un alt factor care contribuie la creşterea preţului pe care îl plătește consumatorul final este reprezentat de costurile administrative şi de producţie. Totuși, practica arată că această componentă nu depășește de regulă 20% din preţul final.

Producția globală de zahăr este estimată pentru sezonul 2012 – 2013 la 183,1 milioane de tone, peste consumul estimate, care va ajunge la 168,7 milioane de tone. În aceste condiții, prețul ar putea să coboare sub 33,3 cenți pe kilogram. Următorul preţ de referinţă de urmărit ar putea fi în zona 30,2 cenţi, iar apoi spre 26,10 cenţi.

Share on Facebook