Liveziile de nuci se pot dovedi o investitie deosebit de rentabila, inclusiv pentru fermierii care nu detin mai mult de 4-5 hectare, mai ales ca pentru infiintarea unor astfel de plantatii sunt disponibile si fonduri europene nerambursabile, prin PNDR. Cu toate acestea, o livada de nuci este expusa bolilor si daunatorilor, de aceea este bine ca fermierii sa fie informati asupra metodelor de combatere a agentilor patogeni.

Iata principalele boli si daunatori care pot afecta nucul:

Arsura bacteriana a nucului – Boala este provocata de o bacterie care patrunde in organele tinere ale plantei in crestere si provoaca necroze (innegriri ale acestora), fiind considerata cea mai periculoasa boala a nucului. Bacteria patrunde in cursul verii in mugurii vegetativi si floriferi pe care ii infecteaza. Mugurii atacati mor, florile femele si fructele foarte mici, cand sunt atacate se innegresc si cad. Fructele mai mari atacate evolueaza odata cu boala care se extinde si asupra miezului. Atacul poate cuprinde fructul in intregime fructele respective pierzandu-si valoarea comerciala. Pe frunze atacul se manifesta sub forma unor puncte cu margine inconjurata de un tesut galben, care ulterior se necrozeaza.

Pentru a combate aceasta boala se recomanda masuri de igiena culturala ca: taierea, indepartarea si arderea ramurilor atacate, folosirea pentru semanat numai a nucilor provenite din pomi sanatosi, folosirea de altoi si portaltoi sanato si precum si tratamente chimice la avertizare, tinand cont de biologia ciupercii corelata cu fenologia soiurilor, cu conditiile climatice, precum si cu modul de actiune al fungicidelor utilizate.

Antracnoza nucului – Boala se manifesta pe frunze, ramuri si fructe. Frunzele atacate prezinta mici pete poligonale, la inceput galbene, apoi brune cu margini brun-inchis. Frunzele puternic atacate cad. Lastarii atacati prezinta pete alungite si usor adanci. La un atac puternic, nucile raman mici si usor deformate. Masuri de combatere similare cu cele recomandate la bacterioza nucului.

Cancerul bacterian – Atacul este caracteristic si se manifesta la pomii tineri pe ramuri de 1-2 ani. Pe masura ce pomii inainteaza in varsta atacul se diminueaza. Boala se manifesta sub forma de pete negricioase in jurul mugurilor. Primavara, mugurii nu mai pornesc in vegetatie sau emit lastarasi care mor brusc. Bacteria patrunde in tesuturi in cursul toamnei, apoi in primavara asigura raspandirea in natura prin exudatele de la punctele canceroase. Masuri de combatere similare cu cele recomandate la bacterioza nucului.

Boala cernelii – Boala se manifesta pe radacini, trunchi si coroana. La partea aeriana, apar modificari importante privind culoarea frunzelor (pale, deschise), in special pe ramurile din exteriorul coroanei. Cel mai tipic atac al bolii se produce la nivelul trunchiului, in zona coletului. Punctul infectat se extinde, cuprinzand tot trunchiul, iar in final planta moare. Din rana se scurge seva oxidata, de unde vine si denumirea bolii (boala cernelii).

Cand boala este prezenta, se curata ranile de pe trunchi si se badijoneaza cu produse cicatrizante. La plantare, se vor evita solurile acide, cu exces de umiditate.

Daunatorii nucului:

Viermele fructelor

Daunatorul ierneaza in stadiul de larva intr-un cocon matasos, in crapaturile scoarsei pomilor, sub frunzele cazute, in depozitele de pastrare a fructelor sau alte adaposturi. Dezvolta frecvent 2 generasii pe an. Atacul primar, cauzat de larvele primei generatii se manifesta la fructele tinere, unde larvele fac rosaturi superficiale in pielita. Cand larvele patrund in fruct isi formeaza galerii largi pana la casa seminala, consumand pulpa si seminsele, se produce atacul secundar, considerat ca fiind cel mai pagubitor.

Combatere. In vederea avertizarii corecte a tratamentelor fitosanitare se folosesc capcanele cu feromoni sexuali tip Atrapom. Tratamentele chimice se executa la depasirea valorilor pragului economic de daunare (PED) stabilit pentru fiecare generatie a daunatorului.

Acarianul rosu al pomilor

Daunatorul este polifag, atacand toate speciile pomicole si ierneaza in stadiul de ou; dezvolta 5-6 generatii pe an. Acarienii inteapa si sug seva din frunze. Ca urmare a atacului, tesuturile se depigmenteaza, iar coloritul frunzelor este modificat in alb-argintiu la inceput si apoi in ruginiu. Frunzele puternic atacate cad prematur, iar diferentierea mugurilor de rod este influentata in mod negativ si implicit productia de fructe a anului urmator.

Primul tratament fitosanitar se efectueaza la inceputul dezmuguritului, pentru combaterea oualor hibernante, iar in perioada de vegetatie, cand se constata ca efectivul populatiei de acarieni incepe sa creasca (iunie-iulie), se efectueaza 1-2 tratamente cu acaricide complexe pentru combaterea stadiilor mobile si a oualor.

Paduchele din San–José

Daunatorul ierneaza in stadiul de larva de varsta I, sub scut, pe ramurile pomilor. Dezvolta 2 generatii pe an, iar in unii ani, in regiunile sudice ale tarii, dezvolta si a treia generatie. Paduchii se localizeaza atat pe partile lemnoase, cat si pe frunze si fructe. Ataca insa preferential partile lemnoase ale pomilor, pe care le inteapa cu rostrul si sug continutul celular al acestora. Pe fructe, paduchele se fixeaza, mai ales in zona pedunculara si caliciala, in jurul locurilor intepate formandu-se pete rosii, sub forma unor aureole. Fructele atacate raman mici si isi pierd valoarea comerciala. Pomii tineri atacati se usuca in 2-3 ani, iar cei batrani au vegetatie anemica, frunze etiolate, ramurile degarnisite, productie scazuta si dupa mai multi ani se usuca progresiv de la varf catre baza.

Tratamente fitosanitare la finele perioadei de repaus vegetativ pentru combaterea larvelor hibernante si reducerea rezervei biologice a daunatorului; in perioada de vegetatie, pentru fiecare generatie a daunatorului, G1(iunie), G2 (august) se va efectua un tratament la inceputul migrarii larvelor de sub scut, care se va repeta la interval de circa 10 zile.

Program orientativ de combatere a bolilor si daunatorilor la specia nuc pana la intrarea pe rod

Numarul de tratamente aplicate in perioada de vegetatie este variabil, in functie de rezerva biologica a organismelor daunatoare in zona respectiva, rezistenta soiurilor, conditiile meteorologice, etc.

Program orientativ de combatere a bolilor si daunatorilor la specia nuc dupa intrarea pe rod

Romania este una dintre tarile fruntate din Europa in ceea ce priveste productia de nuca. Astfel, tara noastra se situa in 2010 pe primul loc in randul producatorilor europeni de nuca. Din pacate insa, suprafata cultivata cu nuci a scazut in Romania de la 3.800 de hectare in 1989, la numai 1.490 de hectare in 2010.

Sursa: “Pomi, arbusti fructiferi, capsun – Ghid tehnic si economic”, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura si Societatea Nationala a Pomicultorilor din Romania, 2014.

Share on Facebook