Vasile Matrasoaie din Dumbraveni, judetul Suceava, are 60 de ani si face legumicultura de 40. Nu vrea sa foloseasca ingrasaminte si insecticide, ci sa produca doar legume „sanatoase”. Mai nou, s-a apucat de cercetare si este dornic sa impartaseasca si altora cunostintele sale.
De profesie mecanic auto, Vasile Matrasoaie a lucrat la fosta intreprindere de reparatii auto Suceava, iar dupa serviciu se apleca cu drag asupra legumelor. Ducea chiar colegilor de serviciu rasadurile pe care le realiza, ca sa faca un ban in plus. Acest moment a reprezentat inceputul sau intr-un domeniu in care a devenit un exemplu demn de urmat pentru alti legumicultori. Pe terenurile sale cultiva acum de la salata verde si ridichi, la tomate si ardei, pana la cartofi mov sau dovlecel chinezesc. Dar pentru a reusi, e nevoie de pasiune si de munca sustinuta.
De doi ani a inceput sa faca agricultura ecologica la cativa kilometri de sat, unde şi-a construit un solar. Aici cultiva legume fara a utiliza ingraşaminte, insecticide sau pesticide. Pentru a le inlocui are propriile solutii, naturale desigur. „Ceaiul de pelin este cel mai bun pentru plante”, spune Vasile Matrasoaie, citat de publicatia Romania Rurala.
Fermierul ne atrage atentia ca daca nu stii concentratia corecta poti sa arzi plantele si sa faci mai mult rau decat bine. Si pentru ca totul trebuie sa fie natural, impotriva insectelor foloseste o solutie pe baza de ardei iuti, iar contra manei nuc cu urzica. In ultima vreme a devenit si un fel de pioner in cultivarea diverselor soiuri si hibrizi de legume si am putea spune ca face chiar cercetare. Anul acesta a pus rosii pe doua loturi, cel mai mic fiind demonstrativ, ca sa analizeze care evolueaza mai bine si care au gust mai bun. Dar nu doar rosiile fac obiectul cercetarilor sale.
„Colaborez foarte bine cu domnul Costel Vanatoru de la Buzau, seful laboratorului de cercetare, unul dintre cei mai buni legumicultori. Doamna director Elena Trotus de la Statiunea de la Bacau mi-a dat un soi de varza la care a lucrat opt ani. Mi-a dat sa fac lot demonstrativ si o astept cu mare drag sa vina la toamna, cand este aproape gata varza cu foaie subtire, cu miez galben, cea mai ceruta de gospodine pentru sarmale”, ne-a explicat legumicultorul sucevean care are propriul soi de varza, cu foaie subtire, facut chiar de el insusi si pe care il pastreaza de la un an la altul.
Samanta tratata termic, fara chimicale
Soiurile de rosii sunt din Olanda, Israel, Spania, Italia, Bulgaria, dar si de la statiunile de la Bacau, Vidra, Buzau. Acum are in jur de 48 de soiuri si hibrizi in experiment. De la Buzau are 11 sortimente de hibrizi si soiuri de rosii.
„Cele care sunt gustoase nu dau productii asa mari. Am cateva sortimente si de Inima Boului, dar am si soiuri pastrate din batrani, cum este Aurora. Am pastrat samanta de 40, 50 de ani fara boli, nu prin tratare chimica, ci prin tratare termica. Se tine samanta la o anumita temperatura in apa fierbinte, jumatate de ora. Dupa aceea se scoate, se trece in apa rece si se elibereaza de toate bacteriile si toate bolile”, ne-a explicat Vasile Matrasoaie.
Tot experimental cultiva si 16 soiuri de vinete, printre care vinete albe, vinete H1 si H2, H3, de la Statiunea de la Buzau. Mai are soiuri frantuzesti, olandeze, patru feluri de vinete spaniole si cateva soiuri israeliene. A pus cate doua randuri din fiecare ca sa poata face polenizarea si sa realizeze productii mai mari.
A mai plantat si cinci sortimente de castraveti, sase sortimente de gogosari, 11 sortimente de capia, 12 sortimente de ardei gras, noua sortimente de ardei iute, 17 sortimente de vanjoase si opt hibrizi de conopida. Dintre soiurile deosebite, legumicultorul cultiva castraveti albi, castraveti maro, bureti vegetali sau dovlecei chinezesti.
Cartofi mov anticancerigeni
Legumicultorul sucevean cultiva de mai bine de 20 de ani cartofi mov. Daca in alti ani punea pe suprafete mai extinse, anul acesta a insamantat doar 15 ari deoarece vrea sa poata intretine cultura in mod adecvat.
Soiul este romanesc, primit de la tatal sau si pastrat de la an la an, in banca de germeni din beciul sau. La inceput i-a pus din curiozitate, apoi a aflat ca sunt anticancerigeni, deoarece contin o substanta anticoroziva, si ca sunt si gustosi.
„Au un miez alb si sunt rezistenti la boli si la manari. Necesita o ingrijire atenta. Nu prea merge cu chimicale. Trebuie un pamant afanat, in special cernoziom si gunoi de grajd”, ne-a povestit Vasile Matrasoaie.
Agricultorul a renuntat la soiurile albe pentru ca se crapau. De altfel, cartoful este vedeta intregii localitati Dumbraveni, cunoscuta pentru productiile deosebite obtinute.
„Sa nu hranesti fara sa muncesti”
Toata investitia a fost facuta din surse proprii, iar alaturi ii stau copiii si familia. Investitiile au fost facute in realizarea de solarii si achizitionarea de tractoare si utilaje pentru ca in lipsa lor nimic nu poate evolua.
„In camp avem si cultura mare, cultura vegetala, aproximativ 60 de hectare. Le lucrez eu cu baiatul. Avem si o ferma zootehnica, dar eu ma ocup cu legumele”, ne-a povestit legumicultorul care a lasat in grija fiului sau cele 70 de animale.
Suceveanul spune ca legumicultura nu este o afacere, pentru ca o face din placere, cu dragoste si ca se ghideaza dupa principiul „Sa nu hranesti fara sa muncesti”.
Stiinta sa o impartaseste si altor legumicultori si a facut chiar si simpozioane in acest sens. Mai mult, este unul dintre cei carora nu le e frica sa vorbeasca despre realizarile sale si pastreaza usa mereu deschisa atat publicatiilor, cat si televiziunilor nationale si locale. Spune ca nu se opreste aici si ca va continua sa cerceteze si sa dezvolte soiurile de calitate deoarece romanii merita sa aiba pe masa produse de calitate, crescute in pamant romanesc.
