Florin Constantin Cramariuc a fost pasionat de cioplit in lemn de mic, dovedind interes si indemanare inca de pe vremea cand invata sa mearga. Nu avea nici doi ani cand bunicul, care era un tamplar vestit in satul bucovinean Breaza, de langa Campulung Moldovenesc, i-a dat bucati de lemne sa se joace si el s-a apucat si a batut toate cuiele pe pragul casei batranesti.

Sunt acolo si acum, pastrate ca amintire in tocul usii, spune Florin Constantin Cramariuc. Avand inca din copilarie o legatura speciala cu acest material, a urmat liceul de industrializare a lemnului din Suceava, scoala profesionala de tamplari si scoala populara de arta, sectia sculptura in lemn.

La inceput a lucrat in lemn cu un cutit de vanatoare al tatalui lui, pana cand a primit in dar un cutit potrivit. Inca din clasa a VIII-a facea mici obiecte pe care le dadea cadou sau chiar le vindea. Fiind la moda pe vremea aceea filmele cu indieni, la un moment dat a facut arcuri si sageti si a aparut in revista „Cutezatorii”, care se distribuia elevilor. Avand atelierul si uneltele bunicului la indemana, a profitat de situatie si a reusit sa fie „antreprenor” de mic.

La liceu, Florin Cramariuc a cunoscut-o pe cea care avea sa-i devina sotie si de atunci lucreaza impreuna. Initial, au muncit la combinatul de prelucrare a lemnului din Suceava, dar dupa Revolutie si-au deschis propria firma. Acum, Cramariuc are propriul atelier, construit pe un teren cumparat in apropiere de Suceava. Niciunul dintre cei doi fii nu i-a calcat pe urme, desi amandoi i-au mostenit talentul. Cel mare a terminat Facultatea de Management si are un atelier de bijutier in Copenhaga, unde s-a mutat in urma cu sapte ani. Mezinul este student la pian si compozitie de jazz la Conservatorul din Iasi. Pe el nu prea l-a lasat sa lucreze in lemn, a incercat sa-l fereasca de eventuale rani la degete, ca sa nu-i dauneze in profesie. Cu toate acestea, acum cativa ani, a venit acasa si a zis ca vrea sa faca un dragon. L-a desenat si apoi l-a cioplit in lemn si i-a iesit din prima, fara gres!

Obiectele pe care Florin Cramariuc le face cu cel mai mare drag sunt polonicele, pentru ca rotunjimea obiectului si incarcatura energetica a lemnului ii dau o liniste aparte.

„Lemnul este viu, are viata, trebuie sa-l intelegi, el iti spune singur ce vrea sa devina. Si cine nu il intelege nu ar trebui sa chinuie lemnul. Putini sunt mesteri adevarati – ori te nasti pentru asa ceva, ori nu… Alte obiecte care ii sunt pe plac si care au o simbolistica aparte sunt scafita de usturoi si chisalaul, care reprezinta „femininul si masculinul in matricea vietii”, spune mesterul Florin Constantin Cramariuc, citat de publicatia Romania Rurala.

Din mainile mesterului ies scaune, mese, credenturi (dulapuri), sanii de diverse modele, pentru transportul turistilor, baltaguri, cruci, troite, cutii de bijuterii, lazi de zestre si nu numai. Participa la targuri de profil, din toata tara, si fiind deja cunoscut, il cauta lumea acasa, sa comande diverse obiecte. Isi face publicitate cum poate mai bine: imparte carti de vizita, pliante, participa la diverse evenimente; tine cursuri la Muzeul Satului din Suceava, in fiecare vara; participa la demonstratii si cursuri de scurta sau lunga durata pentru organizatii neguvernamentale, prin proiecte sustinute din fonduri europene. A scris o carte, care este aproape gata si pe care urmeaza sa o predea, in curand editurii.

In urma cu sase ani, pentru a-si proteja anumite modele pe care le-a creat, mesterul Cramariuc si-a inregistrat marca proprie la OSIM, astfel ca poate garanta autenticitatea produselor realizate si reuseste sa faca obiecte unicat, la comanda, cu stampila „Arta lemnului FC”.

Preturile obiectelor pe care le realizeaza variaza intre doi lei pentru o lingura simpla de lemn, 20-30 de lei o lingura cioplita, 50 de lei o cutie pentru bijuterii, pana la 1.000 de lei o troita, 1.500 de lei o lada de zestre sau 2.000 de lei un cufar cu capac boltit. Are clienti din Anglia, S.U.A., Japonia, care ii cer sa le faca obiecte, pe  care le platesc anticipat si le primesc apoi acasa, prin posta/curier.

„Orice fel de lemn este bun pentru sculptat, importante sunt uneltele, dar mai ales priceperea omului”,  spune Florin Constantin Cramariuc.

Spre exemplu, lemnul de tei are fibra compacta si este folosit pentru obiecte mici, utilitare sau decorative, cum ar fi linguri, polonice, casete pentru bijuterii, cel de stejar este folosit pentru mobilier, grinzi, troite, iar lemnul de frasin este bun pentru construirea carutelor.

Florin Constantin Cramariuc este, din 2004, membru fondator al Asociatiei Mesterilor Populari din Moldova, iar din 2008 este presedinte fondator al Asociatiei Mesterilor Populari din Bucovina si, in acest context, ideile si sfaturile sale sunt pretuite de ceilalti creatori populari.

Mestesugarii pot obtine fonduri europene nerambursabile prin PNDR.

Share on Facebook