Dulceață, peltea sau pălincă. Acestea sunt principalele utilizări ale gutuielor, iar prețurile cu care se vând aceste produse arată că investiția într-o plantație de gutui merită făcută.

Deocamdată, cererea de pe piața internă nu este foarte mare, pentru că nu există suficiente centre de procesare. Însă, există cerere în creștere la export. În plus, procesate, aceste fructe pot aduce câștiguri mai mari decât dacă sunt vândute ca materie primă. De aceea, proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și care vor propune integrarea activităților de producție, procesare și comercializare vor primi mai mult puncte la evaluare decât cele care vizează doar una dintre acestea.

Mai mult decât atât, sub-măsura pentru pomicultură are alocate circa 260 de milioane de euro, din care o sumă 40 de milioane de euro va fi alocată pentru prelucrarea și comercializarea produselor obținute. Sub-măsura de pomicultură va fi deschisă însă numai după ce Comisia Europeană va aproba PNDR 2014-2020, iar autoritățile de la București vor publica Ghidul Solicitantului.

Plantația de gutui: soiuri de gutui

Dacă intenționați să accesați fonduri europene pentru a înființa o plantație de gutui, trebuie să țineți cont și de faptul că, la evaluarea proiectului, se va avea în vedere dacă ați folosit soiuri înscrise în Catalogul Oficial, publicat în anul 2012. În document au fost înscrise opt soiuri de gutui, respectiv Aromate, Aurii, Bereczki, Champion, De Constantinopol, De Huși, De Portugalia și Moldovenești.

Soi românesc de vigoare mijlocie, productiv parţial autofertil, soiul Aromate prezintă fructe de mărime mijlocie, piriforme, cu gât alungit de regulă fără coaste, potrivit specialiștilor de la Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa. Pieliţa gutuielor din soiul Aromate este subţire, galben-limonie, cu pubescenţa fină. Pulpa este galben deschis, consistentă cu gust dulce acidulat, intens aromată. Fructele sunt foarte bune pentru consum în stare proaspătă şi pentru industrializare. Fructele gutuielor din soiul Aromate nu cad din pom la maturitate, iar recoltarea se face în luna octombrie.

Pom de vigoare mijlocie, productiv, autofertil, gutuiul din soiul Aurii produce fructe mari, glo-bulos alungite, puţin îngustate spre capete, cu coaste largi. Pieliţa este subţire, galben-portocalie şi cu o pubescenţa cenuşie. Pulpa gălbuie, crocantă destul de densă şi suculentă, cu gust dulce plăcut acidulat şi aromat, face fructul pretabil pentru industrializare, dar şi pentru consumul în stare proaspătă. Fructele din soiul Aurii, care au o bună rezistenţă la cădere, se recoltează la începutul lunii octombrie.

Pomii din soiul De Portugalia au o productivitate mare, de 25tone/hectar. Pomul are o vigoare destul de mare, coroana este piramidală. Fructele sunt de formă: piriformă, cu coaste largi și epiderma galbenă – aurie, lucioasă. Gutuiele din soiul De Portugalia, puternic aromate, ajung la 400- 450 g. Pulpa fructelor este: albă – gălbuie, crocantă, semifină, cu gust dulce, acidulate, uşor astringent. Soiul De Portugalia este parţial sensibil la atacul bolilor şi dăunătorilor, fiind pretenţios la climă şi sol. Soiul De Portugalia este precoce, cu producţii moderate, însă gutuiele prezintă rezistenţă la transport şi păstrare.

Rezistenţi la ger, pomii din soiul de gutuie Moldovenești au vigoare mică, coroana globuloasă turtită, scoarţa brună – cenuşie. Fructele au formă rotunjită, cu coaste largi, mai mult spre extremităţi și pot ajunge la270- 330 de grame. Epiderma subțire este galbenă – aurie, cu nuanţă portocalie. Pulpa este galbenă, consistentă, crocantă, semizemoasă, puţin înnecăcioasă, cu gust dulce, acidulat şi aromat.

Soiul de gutui De Huși este un soi autohton, răspândit în central pomicol Huși. Pomii sin acest soi sunt viguroși, cu coroana globuloasă sau invers conică, destul de deasă. Soiul De Huși este destul de productiv, rezistent la ger și la secetă, potrivit specialiștilor de la Pepiniera Tecuci. Fructele ajung la maturitate la o greutate medie de 270-330 de grame.

Soiul Bereczki este de origine maghiară, fiind obținut în 1883. Pomul din soiul Bereczki este viguros, cu coroana invers piramidală, rustic și productive, are lăstari pubescenți, bruni-roșiatici, cu lenticele mici. Frunzele sunt mari, obovate, cu marginea ușor vălurată. Fructele sunt mari, putând varia de la 225 de grame la 900 de grame, și au forma larg piriformă sau invers ovoidă, cu coaste largi, puțin pronunțate, adeseori prezintă proeminențe pe întreaga suprafață. Gâtul fructului din soiul Bereczki uneori este foarte scurt, retezat, alteori destul de lung. Pulpa fructului, de culoare gălbuie, este tare, suculentă, dulce-acidulată, slab astringentă și aromată. În jurul inimii fructului se formeaza un strat subtire de celule lignificate. Fructele au un continut ridicat in zahar si vitamina C. Se recoltează în luna octombrie și se pot păstra până în ianuarie. Perioada optimă de plantare este în lunile februarie – aprilie și octombrie – decembrie.

Soiul Champion a fost obținut în Statele Unite ale Americii, fiind introdus în cultură în 1870. Pomii din soiul Champion au vigoare mare, coroana sferică, regulată, cu ramuri groase și lăstari brun-cenușii, acoperiți cu o pubescență fină. Pomii din soiul Champion intră pe rod târziu, la 5-6 ani de la plantare, însă compensează prin productivitatea mare, de circa 70-100 kg, și rodește regulat. Însă, fructele, care se recoltează în octombrie și se păstrează destul de bine până la începutul lui ianuarie, au o slabă rezistență la transport, se pătează la scurt timp după cules.

Soiul de gutui De Constantinopol este de vigoare mijlocie, cu coroană sferic-turtită, rară, lăstari pubescenți, cu lenticele castanii. Pomii intră timpuriu pe rod, la 3-4 ani de la plantare, produc abundant (70-120 kg/pom în perioada de plină producție, respective la vârsta de 10-12 ani). Gutuiele sunt mari (500-750 g), cu forma sferic-turtită, cu 5 coaste longitudinale largi, de culoare galben-limoniu, lucioasă la coacerea deplină, când fructele cad din pomi. Gutuiele din soiul De Constantinopol, care se recoltează la începutul lunii octombrie, sunt sensibile, nu rezistă mult timp după recoltare, iar, din această cauză, costurile de depozitare sunt destul de ridicate. În plus, fructele sunt recomandate pentru prelucrări industriale și prepararea mâncărurilor, mai puțin pentru consum în stare proaspătă.

Share on Facebook