Ca urmare a circulaţiei libere a animalelor vii în cadrul comerţului intracomunitar cu animale vii, produse şi subproduse de origine animală, precum şi din cauza migraţiei pe distanţe scurte a mistreţilor în căutarea unor condiţii de mediu favorabile, pesta porcină africană poate constitui, în timp, o ameninţare şi pentru ţara noastră.

Evenimentele epidemiologice de la începutul acestui an, referitoare la confirmarea unor cazuri de pestă porcină africană la porci mistreţi din state membre ale Uniunii Europene (Lituania şi, recent, Polonia), fac necesară avertizarea publicului larg cu privire la evoluţia acestei boli.

În acest sens, ANSVSA a informat şi instruit serviciile sanitare veterinare de la nivel naţional, prin structurile implicate în controlul bolilor, centrele locale de combatere a bolilor, asociaţiile profesionale ale medicilor veterinari cu privire la recunoaşterea bolii şi la măsurile care trebuie aplicate în cazul apariţiei unei suspiciuni.

De asemenea au fost informaţi şi fermierii, operatorii economici, asociaţiile de crescători de animale şi admistratorii fondurilor de vânătoare, cărora li s-au distribuit materiale informative despre pesta porcină africană.

Având în vedere că avertizarea din timp a publicului este esenţială pentru menţinerea unui nivel ridicat de conştientizare şi de alertă timpurie în cazul suspiciunii unor evenimente de natură epidemiologică la animale, ANSVSA informează, şi pe această cale, despre pesta porcină africană şi conduita care trebuie urmată în cazul unei suspiciuni de boală.

Pesta porcină africană este o boală cauzată de un virus foarte rezistent în mediu şi alimente, afectând toţi porcii domestici şi sălbatici. Boala nu se transmite de la animale la om, nu afectează omul.

Procentul de îmbolnăviri şi mortalitate este foarte ridicat, cu mari pierderi economice datorate costurilor de eradicare a bolii şi a restricţiilor impuse comerţului cu porci vii şi produse şi subproduse provenite de la porci.

În teritoriile unde a evoluat până acum, eradicarea şi recăpătarea stării de indemnitate la boală a durat lungi perioade de timp. Prin prezenta informare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor doreşte să atragă atenţia publicul ţintă sus-menţionat asupra celor mai importante semne privind această boală şi să îndemne la o reacţie rapidă a acestuia în cazul observării unor suspiciuni de boală la porcii domestici sau sălbatici.

În vederea unei intervenţii rapide şi eficiente a serviciilor veterinare specializate, cetăţenii sunt rugaţi să contribuie la depistarea şi anunţarea timpurie a cazurilor de boală şi să comunice oricărui medic veterinar de liberă practică împuternicit, medicului veterinar oficial sau direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, orice caz la porcinele domestice şi sălbatice care prezintă semne de boală, sau unde a observat o creştere a îmbolnăvirilor sau a cazurilor de moarte.

Prin urmare, orice cetăţean care vine în contact cu porcii domestici şi sălbatici şi recunoaşte următoarele semne de boală, trebuie să anunţe imediat autorităţile sanitare veterinare pentru a lua măsurile necesare în cel mai scurt timp:

  • mortalitatea ridicată, aproape de 100%,  intervenită într-un timp extrem de scurt;
  • temperatură foarte ridicată (40,5 – 42 ◦C) şi stare febrilă;
  • roşeaţă sau învineţire  a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului;
  • lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii;
  • vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi;

Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, dar se poate transmite şi indirect prin:

  • hrănirea porcilor cu resturi de la bucătărie, când originea cărnii de porc folosită la gătit nu este cunoscută;
  • vectori biologici (căpuşe din anumite specii care au parazitat anterior porcii bolnavi);
  • vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala.
  • sânge, ţesuturi, secreţii şi excreţii de la animalele bolnave sau moarte;
  • animale care au trecut prin boală şi rămân purtătoare de virus.

Pentru această boală nu există tratament şi nici vaccin eficient, prin urmare, toate animalele suspecte vor fi ucise şi distruse, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat la preţul de piaţă al animalelor.

Administratorii fondurilor de vânătoare şi vânătorii trebuie să anunţe direcţiilor   sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene găsirea de porci mistreţi bolnavi sau morţi pe raza fondurilor de vânătoare.

Cetăţenii trebuie să aibă în vedere că este mai bine să raporteze orice suspiciune de boală, chiar dacă ea se va infirma ulterior, decât să nu raporteze deloc. În acest caz, contribuţia cetăţenilor este esenţială pentru menţinerea indemnităţii ţării la acestă boală.

Share on Facebook