Când vorbim de tehnologie în agricultură, gândul pleacă ușor la tractoare și combine. Există însă și un alt tip de tehnologii, care maximizează profitul. Este vorba despre organismele modificate genetic sau biotehnologii.

„Ca să crească suficient pentru a recupera ecartul care o separă de competitorii din Uniunea Europeană, în agricultura românească nu poate fi vorba de sustenabilitate, fără investiții în tehnologie”, declara recent academicianul Cristian Hera, în cadrul unei conferințe pe teme agricole.

Afirmațiile domniei sale au venit pe fondul discuțiilor despre introducerea biotehnologiilor în agricultura românească. Înainte de a adera la Uniunea Europeană, România avea dreptul să cultive soia modificată genetic. Acum, acest tip de cultură a dispărut, nu doar din țară, ci și din UE, însă se importă anual mii de tone de șrot obținut din soia modificată genetic. Acest șrot devine hrană pentru animalele din fermele din întreaga Europă.

Nu tot ce e modificat genetic este dăunător, spune biologul Elena Marcela Badea. De exemplu, primim pe rețetă medicamente care conțin organisme modificate genetic (OMG) pentru a ne ajuta să combatem bolile. Atunci, „de ce nu ar putea fi folosite aceste OMG pentru a proteja culturile și investițiile fermierilor?”, se întreabă domnia sa.

Pe continentul american se cultivă organisme modificate genetic. În Argentina nu au fost raportate probleme în cele câteva decenii de cultivare, potrivit ambasadorului acestei țări în România, Claudio Perez Paladino. În Statele Unite s-a dat de curând undă verde creșterii somonului modificat genetic și plantării unui prun rezistent la „vărsatul prunului”. Acum, cercetătorii încearcă să obțină avizele UE astfel încât acest prun să fie cultivat în comunitate și, implicit, în țara noastră. Numai că forurile europene nu privesc cu ochi buni introducerea biotehnologiilor pe piață.

„Există un blocaj la nivelul Uniunii Europene pentru tot ce e nou. Când e vorba de calitate, sunt curios să văd ce motive mai găsesc instituțiile europene pentru a bloca avizarea biotehnologiilor”, spune fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără.

Într-un raport al forurilor europene se arăta că fața bătrânului continent se va schimba mult în perioada următoare, iar modul în care privim agricultura va suferi transformări dramatice. De exemplu, grecii ar trebui să găsească soluții pentru a nu ajunge în imposibilitatea de a mai cultiva măslini. Folosirea biotehnologiilor se va dovedi utilă mai ales în zonele afectate de schimbările climatice.

„Seceta este o amenințare. Ce vom face cu terenurile care vor deveni aride? Le scoatem din agricultură sau le vom fructifica cu ajutorul biotehnologiilor?  Avem de-a face cu o accentuare a atacului dăunătorilor. Nu ne putem pune problema creșterii cantităților de pesticide. E mai eficient să folosim biotehnologii”, subliniază Valeriu Tabără.

Până în 2050, lumea va număra 9 miliarde de suflete. Oamenii de știință din domeniul biotehnologiilor sunt de părere că trebuie dezvoltată cercetarea  în domeniul dezvoltării sistemului imunologic al plantelor, dacă vrem ca agricultura să ofere suficientă hrană pentru întreaga populație de pe glob.

Share on Facebook