Plantele decorative din gradinile private sau din rondourile publice pot umple de culoare spatiile din mediul rural. In sine, aceasta poate fi o observatie banala, pe care doua GAL-uri valone, GAL HauteSûre Forêt d’Anlier si GAL Cuesta, au stiut insa s-o nuanteze intr-un mod ingenios.

In colaborare cu mai multe autoritati locale din provincia Luxemburg care incearca sa identifice si sa protejeze speciile de plante pe cale de disparitie, cele doua GAL-uri au pus problema un pic diferit – ce-ar fi daca, in locul florilor sadite in mod obisnuit in rondouri sau in gradini, relativ putine la numar si dependente de pesticide pentru a creste si a se dezvolta, ar fi cultivate acele plante a caror supravietuire e incerta in mediul lor natural?

Asa cum au atras atentia membrii celor doua GAL-uri, felul in care ne amenajam spatiile publice sau gradinile din preajma caselor nu ar trebui sa depinda numai de aspectul dorit, ci si de impactul pe care gradinaritul il poate avea asupra mediului inconjurator, potrivit datelor publicate de Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala. Avand la baza un important sprijin financiar, in valoare totala de 165.500 de euro (10% sustinere locala, 45% prin FEADER si 45% de la autoritatea centrala a regiunii), proiectul intreprinzatorilor valoni a demarat simultan in doua directii.

Pe de o parte, initiatorii acestei actiuni si-au dat seama ca trebuie sa puna mai intai la dispozitia locuitorilor din comunele in care isi desfasoara activitatea informatiile necesare. Initiativele in curs au fost postate pe site-ul unei asociatii partenere, Natagora (www.natagora.be), si au fost organizate vizite la alte gradini naturale din zona. In plus, au fost concepute o serie de activitati educative, menite sa-i implice pe scolarii din localitatile luxemburgheze, si a fost lansat un concurs de gradini naturale.

Pe de alta parte, membrii celor doua GAL-uri au colaborat cu autoritatile din comunele provinciei pentru a pune la punct cate o gradina-model, construita dupa principii simple si naturale si tinand cont de caracteristicile locale. La Bastogne, de pilda, o zona administrata de primarie a fost inconjurata cu pajisti inflorite, delimitate de ziduri ridicate printr-o tehnica numita zidarie uscata (fara mortar). La Habay, a fost pusa in valoare o zona in care cresteau din belsug salcii si au fost incurajate activitatile care ar putea face profitabila o astfel de gradina, cum ar impletitul de cosuri de nuiele. La Léglise si Martelange, plantele pe cale de disparitie au fost incluse in gradini de zarzavaturi administrate colectiv.

Pana si spre surprinderea celor care au initiat proiectul, s-a constatat ca locuitorii comunelor din regiunea in care activeaza cele doua GAL-uri s-au implicat cu entuziasm in cultivarea gradinilor comune. Pe langa utilizarea cu folos a unor spatii trecute in mod obisnuit cu vederea de autoritati

si crearea unor ocazii in care cei care au raspuns apelului GAL-urilor au ajuns sa se cunoasca mai bine, lucrand cot la cot, un rezultat important al actiunii a fost transferul de informatii legate de plantele amenintate cu disparitia.

Asa cum au mizat si autorii acestui proiect inovator, locuitorii comunei s-au aratat interesati de subiect si sunt dornici sa afle in  continuare mai multe. Prin urmare, in unele comune se vorbeste deja despre crearea cate unui post de consilier pe probleme ecologice, pentru ca actiunile de acest fel sa continue si pe viitor.

Informatii (contact):

Christine Leclercq, GAL Haute-Sûre Forêt d’Anlier – christine@parcnaturel.be

Anne Léger, GAL Cuestas – a.leger@cuestas.be

Site-urile proiectului:

www.parcnaturel.be, www.cuestas.be

Share on Facebook