Fermierii romani trebuie sa respecte conditii din ce in ce mai dure in ceea ce priveste ecoconditionalitatea, daca vor sa primeasca in continuare plati directe din banii europeni. Va prezentam in cadrul acestui articol cele mai importante prevederi din Ordinul nr. 352 din 10 februarie 2015 pentru aprobarea normelor privind ecoconditionalitatea in cadrul schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri in Romania.

Normele privind ecoconditionalitatea sunt obligatorii pentru:

  • a)fermierii care solicita plati directe si ajutoare nationale tranzitorii;
  • b)beneficiarii primelor anuale in cadrul masurilor pentru impadurirea si crearea de suprafete impadurite, plati de agromediu si clima, sprijin pentru conversia la metodele de agricultura ecologica, sprijin pentru mentinerea practicilor de agricultura ecologica, plati pentru zone care se confrunta cu
    constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice, plati pentru angajamente de silvomediu si masuri de sprijin in sectorul pomicol;
  • c)fermierii care solicita sprijin prin masura de restructurare/reconversie plantatii viticole cu soiuri de struguri pentru vin;
  • d)fermierii care solicita plati prin alte scheme si masuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul national pentru care trebuie respectate normele privind ecoconditionalitatea, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Normele privind ecoconditionalitatea cuprind cerintele legale in materie de gestionare, denumite in continuare SMR, si standardele privind bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor, denumite in continuare GAEC, referitoare la urmatoarele domenii: mediu, schimbari climatice si bunele conditii agricole ale terenurilor; sanatatea publica, sanatatea animalelor si sanatatea plantelor; bunastarea animalelor.

Pentru anii 2015 si 2016 normele privind ecoconditionalitatea cuprind si obligatia pastrarii raportului dintre suprafata terenurilor utilizate ca pajisti permanente si suprafata agricola totala, declarate de fermieri in anul 2007, in conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

Orice fermier care solicita plati in cadrul schemelor si masurilor de sprijin prevazute la art. 3 alin. (1) trebuie sa respecte normele privind ecoconditionalitatea.

Controlul respectarii normelor de ecoconditionalitate in cadrul schemelor si masurilor de sprijin prevazute la art. 3 se realizeaza pe esantioanele de control si supracontrol pentru ecoconditionalitate stabilite de APIA si se finalizeaza prin completarea rapoartelor de control si supracontrol. ANSVSA asigura transmiterea rapoartelor de control si supracontrol catre APIA, in conditiile stabilite in acordul de delegare, conform prevederilor alin. (5).

Nerespectarea normelor privind ecoconditionalitatea, ca urmare a unei actiuni sau a unei omisiuni direct imputabile fermierului care a solicitat plati in cadrul schemelor si masurilor de sprijin mentionate la art. 3 alin. (1) in anul calendaristic in cauza, conduce la aplicarea sanctiunilor administrative, conform prevederilor art. 91 si 97 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, cu exceptia cazurilor de forta majora sau a circumstantelor exceptionale prevazute de regulamentul mentionat.

SMR1 – Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole

In scopul protectiei tuturor resurselor de apa impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, fermierii au
urmatoarele obligatii:

  • a) sa dispuna de capacitati de depozitare a gunoiului de grajd, fara defecte structurale, a caror marime trebuie sa depaseasca necesarul de stocare a gunoiului de grajd, tinand seama de perioadele cele mai lungi de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice Depozitarea temporara a gunoiului de grajd se face in spatii amenajate sau in camp, pe terenul pe care va fi imprastiat, in conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
  • b) sa respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice, in conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
  • c) sa nu depaseasca cantitatea de 170 kg azot/ha provenita din aplicarea ingrasamintelor organice si/sau minerale pe terenul agricol in decursul unui an. In acest scop trebuie sa urmeze un plan de fertilizare simplificat, intocmit pe baza standardelor privind cantitatile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, si sa asigure o distribuire uniforma a ingrasamintelor pe terenul agricol (*);
  • d) in cazul exploatatiilor care practica agricultura in sistem irigat si in care productia planificata necesita o cantitate mai mare de azot decat cea prevazuta de standardele privind cantitatile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, este obligatorie aplicarea unui plan de fertilizare intocmit pe baza studiului agrochimic, in conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
  • e) sa nu aplice ingrasaminte organice sau minerale pe terenuri saturate cu apa, inundate, inghetate sau acoperite de zapada, conform prevederilor Codului de bune practici agricole;
  • f) sa asigure incorporarea in sol a ingrasamintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, in cel
    mult 24 de ore de la aplicarea acestora;
  • g) sa nu aplice ingrasaminte organice sau minerale pe fasiile de protectie existente pe terenurile agricole situate in vecinatatea zonelor de protectie a apelor de suprafata sau pe terenurile agricole situate in zonele de protectie a apelor de suprafata ori in zonele de protectie sanitara si hidrogeologica a surselor de captare a apei potabile/minerale si a lacurilor terapeutice, stabilite in conformitate cu legislatia in domeniu. Latimea minima a fasiilor de protectie este de 1 m pe terenurile cu panta de pana la 12% si de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;
  • h) sa intocmeasca la zi, sa pastreze o perioada de 5 ani si sa prezinte pentru control documentele de evidenta ale exploatatiei cu privire la suprafata agricola utilizata, structura culturilor, efectivele de animale, tipul si cantitatea ingrasamintelor cu azot aplicate pe terenul agricol (planul de fertilizare) si documente de livrare/expediere a ingrasamintelor.

Fermierii care, potrivit legislatiei in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor, au obligatia obtinerii actelor de reglementare pentru activitatile pe care le desfasoara trebuie sa detina aceste documente si sa respecte conditiile stabilite de acestea cu privire la protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

GAEC 1 – Crearea/mentinerea benzilor-tampon (fasiilor de protectie) in vecinatatea apelor de suprafata

Se mentin fasiile de protectie existente pe terenurile agricole situate in vecinatatea zonelor de protectie a apelor de suprafata stabilite in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu. Latimea minima a fasiilor de protectie este de 1 m pe terenurile cu panta de pana la 12% si de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apa.

In cazul in care pe terenul agricol situat in vecinatatea zonelor de protectie a apelor de suprafata nu exista fasii de protectie, fermierul are obligatia infiintarii si mentinerii acestor fasii, in conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole.

GAEC 3 – Protectia apelor subterane impotriva poluarii

Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin descarcarea pe teren si infiltrarea in sol a produselor ce contin substante periculoase utilizate in agricultura(*).

GAEC 4 – Acoperirea minima a solului

Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sa fie acoperit cu culturi de toamna si/sau sa ramana nelucrat dupa recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabila totala a fermei.

GAEC 5 – Gestionarea minima a terenului care sa reflecte conditiile locale specifice pentru limitarea eroziunii

Lucrarile solului, inclusiv semanatul, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prasitoare, se efectueaza de-a lungul curbelor de nivel.

Se mentin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

GAEC 6 – Mentinerea nivelului de materie organica din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile

Floarea-soarelui nu se cultiva pe acelasi amplasament mai mult de 2 ani consecutiv.

Este interzisa arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum si a vegetatiei pajistilor permanente.

SMR2 – Conservarea pasarilor salbatice

Fermierii care detin/administreaza terenuri agricole si care desfasoara activitati in perimetrul ariilor de protectie speciala avifaunistica au urmatoarele obligatii:

  • a) sa respecte planul de management si regulamentul ariei de protectie speciala avifaunistica in ceea ce priveste utilizarea suprafetelor de teren cu destinatie agricola si regimul activitatilor agricole;
  • b) sa urmeze procedura evaluarii impactului asupra mediului/evaluarii strategice de mediu/evaluarii adecvate, pentru proiecte sau planuri, precum si procedura de autorizare pentru activitati care pot afecta in mod semnificativ aria de protectie speciala avifaunistica, in conformitate cu legislatia in domeniu.

In vederea protejarii tuturor speciilor de pasari salbatice, inclusiv a celor migratoare, atat in ariile de protectie speciala avifaunistica, cat si in afara acestora, sunt interzise:

  • a) uciderea sau capturarea intentionata a pasarilor salbatice, indiferent de metoda utilizata;
  • b) deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau a oualor din natura;
  • c) perturbarea intentionata a pasarilor salbatice, in special in cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, prin activitati ce contravin scopului de protectie si conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetatiei, taierea arborilor/palcurilor arbustive si a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau schimbari in folosinta terenurilor si in cursul apelor, precum si alte activitati ce contravin scopului de protectie si conservare a ariei naturale protejate.

SMR 3 – Conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica

Fermierii care detin/administreaza terenuri agricole si care desfasoara activitati in perimetrul ariilor naturale protejate au urmatoarele obligatii:

  • a) sa respecte planul de management si regulamentul ariei naturale protejate in ceea ce priveste utilizarea suprafetelor de teren cu destinatie agricola si regimul activitatilor agricole;
  • b) sa urmeze procedura evaluarii impactului asupra mediului/evaluarii strategice de mediu/evaluarii adecvate, pentru proiecte sau planuri, precum si procedura de autorizare pentru activitati care pot afecta in mod semnificativ aria naturala protejata, in conformitate cu legislatia in domeniu.

Pentru protectia speciilor de plante si animale salbatice prevazute in anexele nr. 4A si 4B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara acestora, sunt interzise:

  • a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
  • b) deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna a animalelor salbatice si perturbarea intentionata a animalelor salbatice in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de migratie, prin activitati ce contravin scopului de protectie si conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetatiei, taierea arborilor/palcurilor arbustive si a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol, schimbari in folosinta terenurilor si in cursul apelor, precum si alte activitati ce contravin scopului de protectie si conservare a ariei naturale protejate;
  • c) recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a plantelor salbatice in habitatele lor naturale, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic

GAEC 7 – Pastrarea elementelor de peisaj, incluzand arborii izolati si terasele existente pe terenul agricol, luand masuri adecvate pentru a preveni instalarea vegetatiei nedorite si asigurarea unui nivel minim de intretinere a terenului agricol

Se pastreaza elementele de peisaj, incluzand arborii izolati si terasele existente pe terenul agricol.

Fermierii trebuie sa previna instalarea vegetatiei nedorite pe terenul agricol, inclusiv pe terenul agricol necultivat.

Pajistile permanente se intretin prin asigurarea unui nivel minim de pasunat de 0,3 UVM/ha si/sau prin cosirea lor cel putin o data pe an.

SMR 4 – Principii si cerinte generale ale legislatiei alimentare si proceduri in domeniul sigurantei produselor alimentare

Fermierii care desfasoara activitati de productie, prelucrare si punere pe piata a alimentelor si a hranei pentru animale au urmatoarele obligatii generale:

  • a) sa puna pe piata numai alimente sigure;
  • b) sa puna pe piata numai alimente adecvate consumului uman;
  • c) sa respecte masurile impuse de autoritatea competenta cu privire la punerea pe piata a unui aliment sau la retragerea de pe piata a acestuia, in cazul in care exista suspiciunea ca alimentul respectiv este nesigur;
  • d) hrana pentru animale nu va fi pusa pe piata sau utilizata in hrana animalelor destinate productiei de alimente decat daca este sigura;
  • e) sa utilizeze in hrana animalelor numai produse (furaje, aditivi si ingrediente furajere) care indeplinesc cerintele de siguranta a hranei pentru animale;
  • f) materialele utilizate pentru impachetare, modul de prezentare si cadrul in care sunt dispuse, precum si informatiile difuzate prin orice mijloace nu trebuie sa induca in eroare consumatorul;
  • g) sa pastreze evidenta furnizorilor si a produselor pe care le achizitioneaza in scopuri alimentare sau in scopul hranirii animalelor pentru a asigura trasabilitatea acestora;
  • h) sa informeze autoritatea competenta in cazul in care considera ca un produs alimentar pus pe piata poate fi daunator pentru sanatatea consumatorilor si sa ia masurile necesare pentru a preveni riscurile pentru consumatorul final;
  • i) sa puna la dispozitia autoritatii competente informatiile solicitate in ceea ce priveste actiunile intreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului determinat de alimentele pe care le furnizeaza sau le-a furnizat

Fermierii care desfasoara activitati in domeniul alimentar trebuie sa respecte urmatoarele cerinte privind igiena alimentelor si a
hranei pentru animale:

  • a) sa asigure ca produsele alimentare si hrana pentru animale sunt protejate impotriva oricarei contaminari, avand in vedere toate etapele de prelucrare la care produsele primare vor fi supuse;
  • b) sa respecte prevederile legislatiei in vigoare privind combaterea riscurilor in productia primara si activitatile conexe, inclusiv masurile privind controlul contaminarii din aer, sol, apa, furaje, ingrasaminte, medicamente de uz veterinar, produse de protectia plantelor si biocide sau din depozitarea, manipularea, colectarea si prelucrarea deseurilor, precum si masurile privind sanatatea si bunastarea animalelor si sanatatea plantelor care au implicatii asupra sanatatii umane, inclusiv programe pentru monitorizarea si combaterea zoonozelor si a agentilor zoonotici;
  • c) in cazul fermierilor care cresc, colecteaza sau vaneaza animale, ori care obtin produse primare de origine animala trebuie sa respecte masurile specifice de igiena, astfel: sa mentina in buna stare orice facilitati utilizate in legatura cu productia primara si cu operatiunile asociate acesteia, incluzand facilitati utilizate pentru depozitarea si manipularea furajelor, sa le curete si, dupa cazi sa le dezinfecteze dupa curatare intr-o maniera corespunzatoare; sa curete echipamentele, containerele, boxele, vehiculele si vasele si, dupa caz, sa le dezinfecteze dupa curatare intr-o maniera corespunzatoare; sa asigure, pe cat posibil, curatenia animalelor care urmeaza sa fie sacrificate si, dupa caz, a animalelor de reproductie; sa utilizeze apa potabila sau apa curata oricand este necesar pentru a preveni contaminarea; sa se asigure ca personalul care manipuleaza produsele alimentare este in stare buna de sanatate si este instruit cu privire la riscurile pentru sanatate; sa evite, pe cat posibil, ca animalele si daunatorii sa determine producerea contaminarii. sa depoziteze si sa manipuleze deseurile si substantele periculoase astfel incat sa previna contaminarea; sa previna introducerea si raspandirea bolilor contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusiv luarea de masuri de precautie la introducerea unor animale noi si raportarea suspiciunilor de focare de boli catre autoritatea competenta; sa tina cont de rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe, ce au importanta pentru sanatatea publica, si sa utilizeze corect aditivii furajeri si produsele medicinale de uz veterinar, in conformitate cu legislatia in vigoare; sa utilizeze corect aditivii furajeri si produsele medicinale de uz veterinar, in conformitate cu legislatia aferenta;
  • d) in cazul fermierilor care produc sau recolteaza produse vegetale, trebuie sa ia masuri adecvate de igiena, astfel: sa mentina curate facilitatile, echipamentul, containerele, lazile, vehiculele si vasele si, atunci cand este necesar, sa le dezinfecteze dupa curatare intr-o maniera corespunzatoare; sa asigure, dupa cum este necesar, conditii igienice de productie, de transport si de depozitare, precum si curatenia produselor vegetale; sa utilizeze apa potabila sau apa curata oricand este necesar pentru a preveni contaminarea; sa se asigure ca personalul care manipuleaza produsele alimentare este in stare buna de sanatate si este instruit cu privire la riscurile pentru sanatate; sa previna, pe cat posibil, ca animalele si daunatorii sa determine producerea contaminarii; sa depoziteze si sa manipuleze deseurile si substantele periculoase, astfel incat sa previna contaminarea; sa tina cont de rezultatele oricaror analize relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe, importante pentru sanatatea publica, si sa utilizeze corect produsele pentru protectia plantelor si biocide, in conformitate cu legislatia in vigoare;
  • e) sa ia masuri corespunzatoare de remediere atunci cand au fost informati despre probleme identificate in timpul controalelor oficiale.

Fermierii care desfasoara activitati in domeniul alimentar au urmatoarele obligatii cu privire la documentele de evidenta:

  • a) sa intocmeasca si sa pastreze documentele referitoare la masurile puse in aplicare pentru a controla pericolele, intr-o maniera si pentru o perioada corespunzatoare, proportional cu natura si marimea activitatii din domeniul alimentar;
  • b) sa puna la dispozitia autoritatii competente (directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti) si, dupa caz, celorlalte autoritati competente si a operatorilor din sectorul alimentar, la cererea acestora, informatiile din aceste registre.

Fermierii care cresc animale sau obtin produse primare de origine animala trebuie sa intocmeasca si sa pastreze documente de evidenta cu privire la: natura si originea furajelor utilizate in hrana animalelor; produsele medicale de uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare si perioadele de asteptare; aparitia de boli care pot afecta siguranta produselor de origine animala; rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate pentru stabilirea diagnosticului, importante pentru sanatatea publica si orice rapoarte aferente verificarilor efectuate asupra animalelor sau produselor de origine animala.

Fermierii care produc sau recolteaza produse vegetale care sunt puse pe piata sau care sunt proprii pentru a fi puse pe piata trebuie sa se asigure ca acestea sunt etichetate si identificate in mod adecvat pentru a facilita trasabilitatea acestora, prin intermediul documentatiei si a informatiilor relevante, in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu.

SMR 5 – Interzicerea utilizarii anumitor substante cu efect hormonal sau tireostatic si a substantelor betaagoniste in cresterea animalelor

Se interzice detinerea de catre crescatorii de animale a substantelor cu efect hormonal sau tireostatic si a substantelor betaagoniste.

Detinatorii animalelor de ferma (animale domestice din speciile bovine, porcine, ovine si caprine, solipede domestice, pasari si iepuri, precum si animalele salbatice din aceste specii si rumegatoarele salbatice care au fost crescute intr-o exploatatie) sau de acvacultura au obligatia de nu administra in tratamentul animalelor de ferma, indiferent prin ce mijloace, produse medicinale veterinare ce contin substante interzise, cum ar fi: substante tireostatice, stilbenele, derivatii de stilbene, sarurile si esterii acestora, respectiv 17 betaestradiol si derivatii esterificati ai acestuia, precum si produse medicinale veterinare ce contin substante care au actiune estrogena, androgena sau gestagena, altele decat 17 betaestradiol si derivatii esterici ai acestuia.

Exploatatiile comerciale cu animale de ferma au obligatia sa cunoasca si sa respecte urmatoarele norme sanitare veterinare:

  • a) administrarea in scopuri terapeutice sau zootehnice a testosteronului, progesteronului si a derivatilor acestora, precum si a substantelor betaagoniste se efectueaza numai la animale identificate si numai de catre sau sub responsabilitatea directa a unui medic veterinar care va consemna tratamentul efectuat in registrul de consultatii si tratamente;
  • b) produsele medicinale veterinare care contin testosteron, progesteron si derivatii acestora, precum si substantele betaagoniste administrate in scop terapeutic/zootehnic trebuie sa fie autorizate pentru comercializare conform legislatiei sanitare veterinare in vigoare;
  • c) este interzis tratamentul terapeutic cu substantele hormonale, tireostatice si betaagoniste al animalelor de interes economic si al animalelor de reproductie la sfarsitul vietii reproductive a acestora;
  • d) sa permita accesul medicului veterinar oficial pentru prelevarea de probe in vederea realizarii controlului anumitor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele acestora;
  • e) medicul veterinar inregistreaza toate utilizarile de hormoni terapeutici in registrul de consultatii si tratamente sanitare veterinare unde se consemneaza si perioada de asteptare;
  • f) sa respecte perioadele de asteptare specificate in datele inscrise de medicul veterinar care a efectuat tratamentul terapeutic cu substante hormonale, tireostatice sau betaagoniste.

SMR 6 – Identificarea si inregistrarea suinelor

Fermierii care detin animale din specia suine au urmatoarele obligatii:

In cazul exploatatiilor nonprofesionale, cand activitatea de identificare si inregistrare a animalelor este efectuata de medicul veterinar de libera practica imputernicit/o organizatie profesionala a crescatorilor de animale aprobata, in calitate de utilizator al Sistemului National de Identificare si inregistrare a Animalelor (SNIIA):

  • a) sa achizitioneze crotalii pentru identificarea animatelor din exploatatie;
  • b) sa notifice utilizatorului SNIIA orice eveniment de nastere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, disparitie, regasire animal;
  • c) sa solicite utilizatorului SNIIA eliberarea formularului de miscare, in cazul mutarii animalului/animalelor intre doua exploatatii diferite;
  • d) sa pastreze registrul exploatatiei completat la zi cu toate intrarile si iesirile de animale si cu datele referitoare la miscarile respective (data, destinatie);
  • e) sa predea utilizatorului SNIIA documentele de miscare, cu care a achizitionat animalele;
  • f) sa achizitioneze crotalia duplicat in cazul pierderii crotaliei unui animal si sa solicite utilizatorului aplicarea acesteia;

In cazul exploatatiilor nonprofesionale, cand activitatea de identificare si inregistrarea animalelor este efectuata de proprietarul exploatatiei, in calitate de utilizator SNIIA:

  • a) sa solicite directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor (DSVSA) judetene sa devina utilizator SNIIA;
  • b) sa achizitioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatatie;
  • c) sa identifice si sa inregistreze in SNIIA animalele nascute in exploatatie;
  • d) sa inregistreze in SNIIA orice eveniment de nastere, miscare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, disparitie, regasire animal;
  • e) sa completeze si sa detina asupra lor pe timpul transportului documentele de miscare, in cazul mutarii animalului/animalelor intre doua exploatatii;
  • f) sa pastreze registrul exploatatiei completat la zi cu toate intrarile si iesirile de animale si cu datele referitoare la miscarile respective (data, destinatie);
  • g) sa achizitioneze crotalia duplicat in cazul pierderii crotaliei unui animal si sa o aplice in termen de 30 de zile de la inregistrarea evenimentului de pierdere crotalie;

In cazul exploatatiilor comerciale:

  • a) sa solicite DSVSA judetene sa devina utilizator SNIIA;
  • b) sa achizitioneze crotalii (in cazul exploatatiilor comerciale de tip A) si/sau trusa de tatuaj (in cazul exploatatiilor comerciale industriale) pentru identificarea animalelor din exploatatie;
  • c) sa identifice animalele din exploatatie;
  • d) sa inregistreze in registrul exploatatiei toate intrarile si iesirile de animale, precum si datele referitoare la miscarile respective (data, destinatie);
  • e) sa inregistreze in SNIIA animalele identificate individual (in cazul exploatatiilor comerciale de tip A) sau pe lot (in cazul exploatatiilor comerciale industriale), precum si intrarile si iesirile animalelor in/din exploatatie si datele referitoare la miscarile respective (data, destinatie);
  • f) sa completeze formularele de miscare pentru suine vii (in cazul exploatatiilor comerciale industriale) sau documentele de miscare (in cazul exploatatiilor comerciale de tip A) pentru animalele detinute, ce fac obiectul miscarii intre exploatatii;
  • g) sa inregistreze in SNIIA cel tarziu pana la sfarsitul lunii ianuarie a anului in curs efectivul detinut la 1 ianuarie a anului in curs in cazul exploatatiilor comerciale industriale de suine.

SMR 7 – Identificarea si inregistrarea bovinelor

Fermierii care detin animale din specia bovine au urmatoarele obligatii:

In cazul exploatatiilor nonprofesionale, cand activitatea de identificare si inregistrarea animalelor este efectuata de medicul veterinar de libera practica imputernicit/organizatia profesionala a crescatorilor de animale aprobata, in calitate de utilizator SNIIA:

  • a) sa achizitioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatatie;
  • b) sa notifice utilizatorului orice eveniment de nastere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, disparitie, regasire animal;
  • c) sa solicite utilizatorului eliberarea documentului de miscare, in cazul mutarii animalului/animalelor intre doua exploatatii diferite, sau sa ii predea acestuia exemplarul negru al documentului de miscare in cazul achizitionarii ori vanzarii animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploatatii comerciale;
  • d) sa inregistreze in registrul exploatatiei toate intrarile si iesirile de animale, precum si datele referitoare la miscarile respective (data, destinatie);
  • e) sa achizitioneze crotalia duplicat in cazul pierderii crotaliei unui animal si sa o aplice in termenul prevazut de legislatia sanitara veterinara (30 de zile de la emiterea formularului si inregistrarea acestuia in Registrul national al exploatatiilor (RNE);
  • f) sa ridice de la sediul DSVSA judetene pasaportul bovinei si sa-l pastreze in conditii bune;
  • g) sa solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al pasaportului in cazul pierderii sau distrugerii acestuia;
  • h) sa solicite utilizatorului inscrierea in pasaport a noului detinator in cazul cumpararii animalului;
  • i) sa detina asupra lor pasaportul animalului in timpul transportului acestuia;

In cazul exploatatiilor nonprofesionale, cand activitatea de identificare si inregistrarea animalelor este efectuata de proprietarul exploatatiei, in calitate de utilizator SNIIA:

  • a) sa solicite DSVSA judetene sa devina utilizator SNIIA;
  • b) sa achizitioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatatie;
  • c) sa identifice si sa inregistreze in SNIIA animalele nascute in exploatatie;
  • d) sa inregistreze in SNIIA orice eveniment de nastere, miscare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, disparitie, regasire animal;
  • e) sa completeze si sa detina asupra lor pe timpul transportului documentele de miscare, in cazul mutarii animalului/animalelor intre doua exploatatii diferite;
  • f) sa pastreze registrul exploatatiei completat la zi cu toate intrarile si iesirile de animale si cu datele referitoare la miscarile respective (data, destinatie);
  • g) sa achizitioneze crotalia duplicat in cazul pierderii crotaliei unui animal si sa o aplice in termen de 30 de zile de la inregistrarea evenimentului de pierdere crotalie;
  • h) sa ridice de la sediul DSVSA judetene pasaportul pentru bovine si sa-l pastreze in bune conditii;
  • i) sa solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al pasaportului in cazul pierderii sau distrugerii acestuia;
  • j) sa inscrie in pasaport noul detinator in cazul cumpararii animalului;
  • k) sa detina asupra lor pasaportul animalului in timpul transportului acestuia

In cazul exploatatiilor comerciale:

  • a) sa solicite DSVSA judetene sa devina utilizator SNIIA;
  • b) sa achizitioneze crotalii necesare identificarii animalelor din exploatatie;
  • c) sa identifice animalele pana la varsta de 20 de zile si sa le inregistreze in baza de date RNE;
  • d) sa actualizeze zilnic registrul exploatatiei. precum si baza de date RNE;
  • e) sa ridice de la DSVSA judetene, in termen de 14 zile de la inregistrarea bovinelor, pasapoartele acestora;
  • f) sa detina asupra lor pasaportul animalelor in timpul transportului acestora;
  • g) sa inscrie in pasaportul animalelor datele ultimului detinator;
  • h) sa completeze documentele de miscare pentru animalele detinute ce fac obiectul miscarii intre exploatatii.

SMR 8 – Identificarea si inregistrarea animalelor din speciile ovina si caprina

Fermierii care detin animale din speciile ovine si caprine au urmatoarele Obligatii:

In cazul exploatatiilor nonprofesionale, cand activitatea de identificare si inregistrarea animalelor este efectuata de medicul veterinar de libera practica imputernicit/organizatia profesionala a crescatorilor de animale aprobata, in calitate de utilizator SNIIA:

  • a) sa achizitioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatatie;
  • b) sa notifice utilizatorului orice eveniment de nastere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, disparitie, regasire animal;
  • c) sa solicite utilizatorului eliberarea documentului de miscare, in cazul mutarii animalului/animalelor intre doua exploatatii diferite, sau sa ii predea acestuia exemplarul negru al documentului de miscare, in cazul achizitionarii ori vanzarii animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploatatii comerciale;
  • d) sa inregistreze in registrul exploatatiei toate intrarile si iesirile de animale, precum si datele referitoare la miscarile respective (data,
    destinatie);
  • e) sa achizitioneze crotalia duplicat in cazul pierderii crotaliei unui animal si sa fie aplicata in termenul prevazut de legislatia sanitara veterinara (30 de zile de la emiterea formularului si inregistrarea acestuia in RNE);

In cazul exploatatiilor nonprofesionale, cand activitatea de identificare si inregistrarea animalelor este efectuata de proprietarul exploatatiei, in calitate de utilizator SNIIA:

  • a) sa solicite DSVSA judetene sa devina utilizator SNIIA;
  • b) sa achizitioneze crotalii pentru identificarea animatelor din exploatatie;
  • c) sa identifice si sa inregistreze in SNIIA animalele nascute in exploatatie;
  • d) sa inregistreze in SNIIA orice eveniment de nastere, miscare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, disparitie, regasire animal;
  • e) sa completeze si sa detina asupra lor pe timpul transportului documentele de miscare, in cazul mutarii animalului/animalelor intre doua exploatatii diferite;
  • f) sa pastreze registrul exploatatiei completat la zi cu toate intrarile si iesirile de animale si cu datele referitoare la miscarile respective (data, destinatie);
  • g) sa achizitioneze crotalia duplicat in cazul pierderii crotaliei unui animal si sa o aplice in termen de 30 de zile de la inregistrarea evenimentului de pierdere crotalie;

In cazul exploatatiilor comerciale:

  • a) sa cumpere crotaliile necesare identificarii animalelor din exploatatie;
  • b) sa solicite DSVSA judetene sa devina utilizator SNIIA;
  • c) sa se asigure ca toate animalele din exploatatie ce au varsta de peste 6 luni sunt inregistrate in SNIIA;
  • d) sa completeze documentele de miscare pentru animalele ce vor fi miscate din exploatatia detinuta si sa inregistreze in SNIIA iesirea animalelor din exploatatie, precum si eventualele intrari;
  • e) sa actualizeze zilnic registrul exploatatiei si baza de date RNE.

SMR 9 – Prevenirea, controlul si eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST)

Fermierii care detin animale rumegatoare au urmatoarele obligatii:

  • 1. sa nu hraneasca animalele rumegatoare cu proteine de origine animala, inclusiv cu proteine de origine animala procesate sau cu preparate furajere ce contin astfel de proteine;
  • 2. sa anunte medicul veterinar din localitate despre orice imbolnavire a animalelor si/sau despre moartea animalelor aflate in proprietate ori ingrijire sau in timpul transportului, conform normelor sanitare veterinare in vigoare;
  • 3. sa respecte interdictia privind miscarea animalelor in si din exploatatie, atunci cand in exploatatie exista animale imbolnavite sau suspecte de infectie cu encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) si exploatatia este plasata de medicul veterinar sub control oficial veterinar, fiind supusa unor restrictii oficiale de circulatie pana la aflarea rezultatelor examinarii;
  • 4. sa permita aplicarea si sa respecte masurile stabilite de medicul veterinar in caz de suspiciune sau confirmare a EST prevazute de legislatia sanitara veterinara in vigoare;
  • 5. sa anunte medicul veterinar din localitate despre orice intentie de a pune pe piata interna bovine, ovine ori caprine aflate in proprietate sau ingrijire, in vederea completarii certificatului de sanatate de catre medicul veterinar;
  • 6. sa nu sacrifice bovinele in exploatatii/gospodarii individuale, ci la abatoarele autorizate sanitar-veterinar, cu exceptia situatiilor de urgenta, in care animalul poate fi sacrificat in exploatatie, sub supravegherea medicului veterinar, urmate de recoltarea de probe de laborator in vederea testarii pentru EST.

SMR 11 – Norme minime privind protectia viteilor

Fermierii care detin animale din specia bovine pana la varsta de 6 luni trebuie sa aplice standardele minime pentru protectia viteilor, astfel:

  • a) viteii cu varsta de pana la 8 saptamani trebuie tinuti in boxe individuale cu pereti perforati care sa permita viteilor sa aiba contacte vizuale si tactile, cu exceptia celor pentru izolarea animalelor bolnave. Latimea oricarei boxe individuale pentru un vitel trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea vitelului la greaban, masurata in pozitie patrupeda, iar lungimea acesteia trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea corpului vitelului, masurata de la varful nasului pana la marginea caudala a tuberozitatii ischiatice, inmultita cu 1,1;
  • b) viteii nu trebuie tinuti in boxe individuale dupa varsta de 8 saptamani, cu exceptia cazului in care medicul veterinar certifica faptul ca sanatatea sau comportamentul vitelului necesita ca acesta sa fie izolat pentru a fi supus tratamentului;
  • c) pentru viteii crescuti in grupuri, spatiul liber alocat si disponibil pentru fiecare vitel trebuie sa fie de cel putin 1,5 m2 pentru viteii cu greutatea vie de pana la 150 kg, de cel putin 1,7 m2 pentru viteii cu greutatea vie intre 150 kg si 220 kg si de cel putin 1,8 m2 pentru viteii cu greutatea vie de 220 kg si peste. Cerintele mentionate nu se aplica exploatatiilor cu mai putin de 6 vitei si viteilor tinuti alaturi de mame in vederea alaptarii.

Fermierii care detin animale din specia bovine pana la varsta de 6 luni trebuie sa respecte conditiile pentru cresterea viteilor prevazute in anexa la Norma sanitara veterinara ce stabileste standarde minime pentru protectia viteilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 72/2005.

Fermierii care detin animale din specia bovine pana la varsta de 6 luni trebuie sa aplice prevederile relevante din anexa la Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor de ferma, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 75/2005.

Share on Facebook