Comisia pentru pescuit recomanda Comisiei pentru bugete, care este comisie competenta, includerea urmatoarelor sugestii in propunerea de rezolutie ce urmeaza a fi adoptata:

1. Subliniaza faptul ca, data fiind importanta socioeconomica a activitatilor de pescuit in regiunile de coasta ale UE, mentinerea unui fond pentru pescuit specific, substantial, independent si accesibil este necesara pentru aplicarea politicii comune in domeniul pescuitului (PCP), pentru a asigura durabilitatea pescuitului si a acvaculturii europene, pentru a introduce un plan de selectivitate, astfel incat sa se evite aruncarea capturilor inapoi in mare, pentru a reduce povara financiara rezultata din obligatia de debarcare si a facilita indeplinirea acesteia, si pentru a atinge obiectivul productiei maxime durabile (MSY); evidentiaza, in plus, faptul ca un astfel de fond trebuie, de asemenea, sa ajute sectorul pescuitului sa desfasoare un proces de restructurare care a devenit necesar din diverse motive, precum si faptul ca acest proces poate include masuri precum aplicarea obligatiei de debarcare si inlocuirea motoarelor nepoluante;

2. subliniaza ca PCP este o competenta exclusiva a Uniunii Europene si ca fondurile financiare puse la dispozitia UE pentru aceasta politica ar trebui, prin urmare, sa fie suficiente pentru atingerea obiectivelor exigente prevazute in regulamentul de baza; reaminteste, totusi, ca actualul Fond european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM) reprezinta numai 0,6 % din totalul CFM 2014-2020; accentueaza faptul ca fondurile financiare din cadrul FEPAM ar trebui mentinute cel putin la acelasi nivel, data fiind importanta socioeconomica a pescuitului in zonele de coasta ale Uniunii Europene;

3. indeamna Comisia sa propuna o finantare majorata pentru urmatoarea perioada de programare a FEPAM, procente de finantare mai ridicate si norme diferite privind cofinantarea si compensarile acordate pescarilor in sezonul inchis, astfel incat sa fie disponibile fonduri pentru necesitatile pescuitului artizanal la scara mica, care este adesea afectat de intarzieri administrative provocate de statele membre;

4. ia act de faptul ca, in anumite cazuri, ar trebui sa se mentina ajutoarele pentru sistarea temporara a activitatilor de pescuit; de asemenea, ia act de faptul ca acestea ar trebui sa vizeze flotele care sunt nevoite sa isi inceteze activitatile din cauze neprevazute, cum ar fi inchiderea unei zone de pescuit; solicita, de asemenea, mentinerea masurilor de sprijin in cazul incetarii definitive a activitatilor de pescuit, in conditiile actuale, adaugand, dupa caz, un audit economic privind consecintele dezmembrarii navelor asupra echilibrului flotei si asupra capacitatii reale de pescuit;

5. ia act de faptul ca Brexitul nu trebuie folosit ca scuza pentru a reduce finantarea in viitor; considera ca UE ar trebui sa gaseasca o modalitate prin care sa se asigure ca o eventuala scadere a CFM dupa 2020 nu provoaca in mod automat reducerea sumelor alocate FEPAM, asa cum s-a intamplat in cazul bugetului pentru 2018; subliniaza faptul ca trebuie sa se acorde prioritate, cu precadere, sprijinului destinat pescuitului costier la scara mica; avertizeaza, de asemenea, ca riscul ca Brexitul sa aiba un impact asupra pescuitului necesita o rubrica bugetara solida, avand in vedere bugetul deja diminuat alocat acestui sector in UE;

6. propune cresterea finantarii prin intermediul altor instrumente financiare, pe langa ajutoarele nerambursabile; propune, de asemenea, accesul la un sistem de credite care sa permita sectorului sa isi multiplice posibilitatile de finantare, cu scopul de a sustine dezvoltarea economica a intreprinderilor, precum si de a continua eforturile de atenuare a impactului activitatii extractive asupra mediului;

7. subliniaza necesitatea de a oferi FEPAM un nivel de finantare suficient pentru a permite investitiile in sustenabilitatea, selectivitatea si competitivitatea flotei de pescuit;

8. subliniaza ca, la trei ani de la adoptarea sa la 15 mai 2014, rata de executie a FEPAM 2014-2020 este in continuare nesatisfacatoare, dat fiind ca pana in septembrie 2017 fusese folosit doar 1,4 % din fondul in valoare de 6,4 miliarde EUR; spera ca rata de executie a FEPAM si a altor programe structurale si de investitii ale UE se va imbunatati in cele din urma; subliniaza ca rata redusa de executie este, in mare parte, determinata de intarzierea cu care a fost aprobat regulamentul aferent acestui fond european in urma reformei PCP si, in multe cazuri, de lipsa de claritate in gestionarea ajutoarelor prevazute de fond; indeamna, asadar, la o mai mare precizie si simplificare din acest punct de vedere; solicita mai multa flexibilitate in atribuirea creditelor, si solicita in special ca finantarea destinata datelor, neutilizata de statele membre, sa poata fi transferata institutelor de cercetare, si ca finantarea destinata controlului sa poata fi transferata Agentiei Europene pentru Controlul Pescuitului;

9. insista, de asemenea, ca acele costuri legate de obligatia de debarcare sa fie acoperite de FEPAM, ceea ce presupune simplificarea si finantarea suficienta a acestui fond;

10. considera ca trebuie sa se ia masuri pentru a se asigura ca Fondul european pentru pescuit post-2020 este executat in mod mai rapid, mai flexibil si mai putin birocratic, fara intarzierile cu care s-a confruntat constant FEPAM in perioada 2014-2020, ca sa nu se reproduca situatia actuala;

11. solicita Comisiei sa revizuiasca clauza privind investitiile, pentru a permite ca investitiile regionale si nationale cofinantate din FEPAM sa fie excluse de la calcularea deficitului national in cadrul semestrului european;

12. sprijina punctul de vedere impartasit la scara larga de catre industrie si administratiile statelor membre, potrivit caruia actualele norme de finantare sunt prea complicate si ar putea fi simplificate in general, si in special pentru proiectele care implica sume mici; subliniaza ca raportul referitor la regulamentul Omnibus de simplificare a regulamentului financiar nu a acoperit FEPAM, astfel ca se impune o simplificare a regulamentului FEPAM;

13. subliniaza importanta controlului pescuitului si a controlului colectarii de date stiintifice, care reprezinta piloni ai politicii comune in domeniul pescuitului; estimeaza ca aceste activitati trebuie sa beneficieze in continuare de finantare de la Uniunea Europeana si ca statele membre trebuie sa-si accelereze eforturile in vederea utilizarii resurselor respective;

14. este de parere ca, pentru un nou fond UE pentru pescuit, trebuie sa fie introduse norme de proportionalitate, astfel incat proiectele mici sa suporte o povara birocratica mai mica decat proiectele mari; propune, in acest sens, adoptarea unui fel de norme „de minimis” pentru sprijinul financiar de mica amploare in cadrul acestui nou fond european pentru pescuit;

15. evidentiaza ca, desi UE ramane un importator net de peste si fructe de mare, sectorul european al pescuitului continua sa fie o sursa foarte importanta de produse alimentare sanatoase pentru piata europeana si o garantie a autonomiei alimentare; subliniaza ca UE ar trebui sa impiedice in continuare intrarea pe piata a produselor care nu corespund standardelor alimentare, de mediu si sociale prevazute de Conventia 188 a Organizatiei Internationale a Muncii sau prevederilor privind combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat si nereglementat, si ca aceste cerinte trebuie sa fie integrate in acordurile de liber schimb; subliniaza faptul ca, in ansamblu, ar trebui restrictionate importurile de produse pescaresti de calitate inferioara care nu indeplinesc cerintele legale si ar trebui create conditii de concurenta echitabile pentru produsele pescaresti; accentueaza necesitatea ca UE sa consolideze si sa armonizeze controalele si inspectiile aplicate importurilor din tari terte, pentru a impiedica intrarea pe piata UE a produselor care nu respecta cerintele prevazute de legislatia in vigoare;

16. subliniaza ca, pana in prezent, valoarea adaugata europeana in gestionarea activitatilor de pescuit a fost asociata in mare parte cu o reducere a capacitatii flotelor de pescuit, cu o buna gestiune a resurselor, cu calitatea produselor si prelucrarea produselor; considera ca in CFM-ul post-2020 va trebui sa se aiba in vedere asigurarea unui echilibru intre resursele piscicole disponibile si capacitatea flotelor de pescuit; evidentiaza insa faptul ca ar trebui sa se tina seama si de alte elemente, cu o valoare adaugata necuantificabila, cum ar fi rolul pe care sectorul pescuitului il joaca in comunitatile dependente in mare masura de aceasta activitate in ceea ce priveste ocuparea directa sau indirecta a fortei de munca si cresterea economica la nivel local; subliniaza, prin urmare, importanta pastrarii unui fond pentru pescuit de sine statator, pentru a sprijini aceste comunitati si pentru a asigura o mai buna coeziune teritoriala;

17. subliniaza ca comunitatile din zonele de coasta, dependente de pescuitul artizanal, ar trebui sa constituie o prioritate in viitorul FEPAM, data fiind importanta acestui tip de pescuit in localitatile vizate in ceea ce priveste mediul si ocuparea fortei de munca, acest sector reprezentand 80 % din flota europeana si 40 % din totalul locurilor de munca din sectorul primar, la care se adauga locurile de munca indirecte generate de distributia la scara locala, de confectionarea de plase de pescuit sau de repararea navelor; subliniaza, mai mult, ca comunitatile din zonele de coasta, dependente de pescuitul artizanal, ar trebui sa constituie o prioritate in viitorul FEPAM, pentru garanta cresterea si a genera venituri si locuri de munca; ia act de faptul ca acesta a fost mesajul reformei politicii comune in domeniul pescuitului, transmis la formularea noii politici;

18. subliniaza importanta dimensiunii sociale si economice a pescuitului pentru comunitatile locale si pentru unele regiuni maritime si de coasta; recunoaste necesitatea de a mentine o rezerva financiara suficienta pentru a putea asigura finantarea sectoarelor pescuitului costier si artizanal si a sectorului flotelor de mica anvergura;

19. evidentiaza faptul ca pescuitul costier traditional se bucura de un nivel ridicat de atractivitate turistica, ceea ce genereaza in mod indirect efecte economice pozitive asupra altor sectoare economice.

Print Friendly